Primăria Capitalei a reușit să plătească abia o treime din subvenție pentru termoficare. Ce sume uriașe mai are de achitat

Primăria Capitalei a reușit să plătească abia  o treime din subvenție pentru termoficare. Ce sume uriașe mai are de achitat

În ciuda promisiunilor lui Nicușor Dan, Primăria Municipiului București (PMB) a reușit să achite, până astăzi, mai puțin de o treime din subvenția pentru încălzirea centralizată a orașului din sezonul rece 2021-2022.

Încă de la preluarea mandatului de primar general, Nicușor Dan a promis că – spre deosebire de Gabriela Firea – va plăti la zi subvenția către Termoenergetica SA.

De la data în care actualul primarul general și-a preluat mandatul - adică de pe 29 octombrie 2020 - lucrurile s-au schimbat, însă, radical.

Pe fondul scumpirilor gazelor naturale (principalul combustibil folosit pentru obținerea de energie termică, în București – n.red.) subvenția pe care PMB trebuie să o achite către Termoenergetica s-a dublat.

În context, deși are nevoie de dublul sumei pe care a plătit-o anul trecut pentru subvenționarea încălzirii, PMB are prevăzuți momentan, în buget, chiar mai puțini bani decât a cheltuit în 2021.

Iar la acest moment PMB a ajuns să aibă restanțe de aproape jumătate de miliard de lei către Termoenergetica. Iată cum s-au achitat subvențiile și de ce s-a ajuns în situația de astăzi.

În fiecare lună, Termoenergetica emite factura pentru consumul de energie termică al lunii precedente. Pentru sezonul rece anterior, PMB a avut de achitat următoarele sume, cu titlul de subvenție:

  • noiembrie 2021: 210.636.335 lei (echivalentul a circa 42,55 milioane de euro)
  • decembrie 2021: 232.872.241 lei (circa 47,4 milioane de euro)
  • ianuarie 2022: 211.889.954 lei (circa 42,80 milioane de euro)
  • februarie 2022: 268.502.340 lei (circa 52,24 milioane de euro)
  • martie 2022: 298.695.101 lei (circa 54,28 milioane de euro).

Per total, vorbim deci despre un necesar se subvenție de 1,22 miliarde de lei (adică aproximativ 247 de milioane de euro).

Din această sumă, PMB a achitat, până la această dată, doar subvenția pentru lunile noiembrie și decembrie 2021. Este vorba despre 443.508.576 de lei, adică doar în jur de 36% din suma totală de plată.

Restul de peste 770 de milioane de lei trebuie achitat de acum încolo. Iar pentru 480.392.285,71 lei - adică peste 60% din suma de plată - PMB a depășit deja termenul scadent.

Pentru lunile aprilie și mai, consumul de energie termică va fi mai mic, pentru că încălzirea centralizată s-a oprit la finele lui martie.

În schimb, gigacaloriile consumate vor fi cu 46% mai scumpe. Motivul: în urma unei acțiuni în instanță a PMB despre care Spotmedia.ro a relatat deja, ELCEN (principalul producător de energie termică din București) și-a pierdut dreptul de a încasa bonusul de cogenerare.

Așa că ELCEN a scumpit gigacaloria pe care i-o vinde Companiei Municipale Termoenergetica SA. Iar aceasta va cere subvenție mai mare de la PMB.

De unde vor venii banii rămâne să vedem.

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai mari 4 centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Dețin centrale mai mici: Sectorul 1 (CET Grivița), Termoenergetica SA (CET Casa Presei) și omul de afaceri Constantin Bucur (CET Vest Energo).

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.