În urmă cu un an domnea panica pe piața europeană a energiei, iar prețurile la gaze pulverizau toate recordurile. Astăzi, prețul e la un nivel apropiat de cel de dinaintea pandemiei. Cum a fost posibil?
Cifrele au luat-o razna în august 2022: prețul european de referință al gazelor naturale (TTF) ajunsese la 145 de euro per megawatt-oră (MWh), un nivel alarmant. Dar asta nu a fost tot: în 26 august, TTF a avut o evoluție la care nimeni nu s-ar fi gândit, sărind la 300 de euro per MWh.
Pentru cetățenii vest-europeni, obișnuiți cu decenii de prosperitate și confort energetic, perspectiva raționalizării consumului și a întreruperilor de alimentare a trecut de la scenariu la foarte plauzibil. Iar pentru est-europeni era o reamintire a lipsurilor îndurate în anii comunismului.
Atmosfera de incertitudine și anxietate, ca să nu-i spunem direct isterie, care a caracterizat cea mai turbulentă perioadă a crizei energiei, a fost exacerbată de pandemia de Covid-19 și de războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina.
Un an mai târziu, Europa a scăpat de presiunea alimentării cu gaze, iar prețurile au revenit în zona de două cifre, notează Euronews.
Vinerea trecută, TTF a închis ședința de tranzacționare la aproape 35 de euro MWh, o scădere de 88% comparativ cu recordul absolut din august 2022. Această evoluție aduce continentul mai aproape de obiceiurile de consum de dinaintea pandemiei, când prețurile, susținute cu generozitate de Rusia și de livrările ieftine, fluctuau ușor între 15 și 25 de euro MWh.
Întorsătura radicală reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale Europei după ce Kremlinul a ordonat invadarea Ucrainei, transformând ireversibil structura veche a piețelor globale de energie.
Consumatorii au întrecut toate așteptările
Deși factorii de decizie de la Bruxelles n-au ratat ocazia să se felicite pentru această victorie economică, adevărul este că succesul se datorează unei combinații de factori, printre care se numără o iarnă mai caldă decât de obicei și nevoia mai mică de încălzire.
Însă cel mai important dintre aceștia este efortul extraordinar pe care europenii și industria de pe continent l-au făcut, optimizându-și consumul de gaz, în încercarea disperată de a limita, cât de cât, șocul facturilor. Pompele de căldură, izolarea termică și bluzele cu guler pe gât au devenit populare peste noapte.
Deși Uniunea Europeană a introdus obiective fără precedent de economisire a energiei, oamenii au întrecut toate așteptările și și-au redus consumul mult sub obiectivele urmărite la nivelul blocului continental: consumul de gaz în UE a scăzut cu 19,3% între august 2022 și ianuarie 2023, față de ținta de 15% scădere fixată voluntar de statele membre.
Politica de economisire s-a dovedit atât de eficientă, încât a fost prelungită până în martie 2024.
Agenția Internațională de Energie (IEA) evidențiază doi factori care au schimbat profund modul în care este consumată energia acum.
"Unii dintre acești factori pot fi considerați ciclici sau temporari - precum schimbarea sensibilă la preț a combustibilului sau efectele vremii. Alții, precum adăugarea de capacități regenerabile, îmbunătățiri ale eficienței și vânzările pompelor de căldură, sunt structurali - așezând temelia pentru reduceri de durată ale cererii de gaz", se arată într-un raport publicat anul acesta.
"Există, de asemenea, și schimbări structurale mai puțin dorite, precum închiderea permanentă a unor fabrici sau afaceri", adaugă documentul.
UE nu se mai teme, dar trebuie să rămână vigilentă
Stocurile sunt asigurate, cererea e mică, iar prețul rămâne jos - în aceste condiții, Uniunea Europeană nu mai așteaptă cu înfrigurare următoarea iarnă.
Stocurile de gaz natural lichefiat (GNL), acordurile multiple cu alți furnizori decât Rusia, o nouă schemă de achiziții comune la nivel UE și economisirea continuă a energiei mențin stocurile și prețurile accesibile sau măcar pe cât de accesibile pot fi în timp de război.
Stocurile subterane de gaze depășesc actualmente 92% din capacitate, un semn promițător, ținând cont că obligația comună la nivelul UE prevede un grad de umplere de 90% la 1 noiembrie.
Însă volatilitatea nu a dispărut complet, ci a devenit doar mai controlabilă și nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, avertizează experții.
"Chiar dacă prețurile sunt acum mult mai mici decât anul trecut, ele rămân volatile. Și orice se întâmplă în lanțul de furnizare sau în zona cererii poate avea impact și poate face ca prețurile să fluctueze puternic zilnic sau săptămânal. Asta face parte din noua normalitate a pieței europene a gazelor", a explicat Simone Tagliapietra, membru al organiziei economice Bruegel.
"Volatilitatea este întotdeauna de ordinul a 5%, 10% sau 20% fluctuație. Nu este nimic atât de dramatic pe cât am văzut. Desigur, toată lumea trebuie să acționeze. Nu suntem în toiul unei crize, dar tot este important să avem grijă la consumul de gaze în iarna care vine", a adăugat Tagliapietra.
T.D.