George Simion profită de valul de nemulțumire generat de încetinirea creșterii economice, inflația ridicată și inegalitatea adânc înrădăcinată, val care l-ar putea purta direct spre Palatul Cotroceni, în alegerile prezidențiale de duminică.
Însă agenda ultranaționalistă și adesea contradictorie a acestui politician de extremă dreapta începe deja să-i îngrijoreze pe investitori, care se tem că ar putea arunca țara într-un nou haos economic și financiar, scrie vineri Politico.
„Am ajuns la limită. Nu se mai poate continua așa”, spune Valentin Tătaru, economist la ING în București.
Criza politică deschide drumul extremismului
Scena politică românească a fost zguduită la sfârșitul anului trecut, când cele două partide tradiționale – PSD și PNL - au fost eclipsate de ascensiunea neașteptată a ultranaționalistului Călin Georgescu, câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale.
Georgescu a fost ulterior descalificat, pe fondul unor acuzații privind finanțare nedeclarată și interferențe rusești.
După victoria lui Simion în turul I al alegerilor repetate, pe 4 mai, investitorii au început să vândă masiv obligațiuni românești și să parieze împotriva leului. Banca olandeză ING estimează că BNR a cheltuit aproape 10% din rezervele valutare în ultimele două săptămâni pentru a limita pierderile leului față de euro.
Deficitele pun presiune pe economie. Riscul retrogradării la categoria junk
După un deceniu de creștere solidă, întreruptă de pandemia de Covid-19, deficitul bugetar al României a ajuns anul trecut aproape de 9% din PIB, iar deficitul comercial a fost chiar mai mare - 10%.
Aceste deficite duble obligă România să atragă constant capital străin. În lipsa acestuia, leul și nivelul de trai s-ar prăbuşi. Inflația a atins 15% în 2022 și se menține la aproape 5%, iar creșterea economică a fost de doar 0,8% în 2024.
Agenția de rating S&P a avertizat că, dacă situația financiară se înrăutățește, România ar putea fi retrogradată la categoria junk. Cele trei mari agenții - S&P, Moody’s și Fitch - acordă în prezent României cel mai scăzut calificativ din categoria recomandată pentru investiții, astfel că o nouă retrogradare ar duce la o creștere bruscă a costurilor de împrumut.
Promisiuni populiste
România - și viitorul președinte - trebuie să găsească un echilibru mai bun între importuri și exporturi pentru a respecta regulile UE și a continua să atragă fonduri europene vitale pentru infrastructură. În schimb, agenda economică populistă a lui Simion amenință să aprindă tot acest butoi cu pulbere, mai spune Politico.
La începutul campaniei, Simion a promis construirea unui milion de locuințe cu doar 35.000 de euro fiecare. Ulterior, a dat înapoi, recunoscând că proiectul nu este fezabil.
Deși s-a declarat inspirat de Javier Milei, liderul libertarian al Argentinei, în același timp a declarat pentru Politico că dorește ca statul să preia interesele energetice deținute de OMV Austria.
Simion se laudă că face eforturi la Bruxelles să nu ne taie UE banii. Nicușor Dan și ministrul de Finanțe îl acuză de minciună. Cine e, de fapt, pericolul
Candidatul AUR a mai promis că, dacă va câștiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu – cel interzis anterior din cursa prezidențială.
Electoratul pedepsește sistemul
Sondajul Poll of Polls realizat de Politico îl plasează pe Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan.
Experții afirmă că mari părți ale populației și-au pierdut încrederea în clasa politică, percepută drept coruptă și ineficientă.
„Pentru oamenii obișnuiți, situația este grea. Sunt foarte supărați pe clasa politică”, a spus Anton Pisaroglu, consultant politic și fost candidat. El descrie starea de spirit generală din campanie ca fiind „anti-sistem”.
O cauză majoră este inegalitatea regională accentuată de boom-ul economic anterior.
Succesul AUR vine din zonele ignorate
Conform Eurostat, în 2023, regiunea București era a șasea cea mai bogată din UE în funcție de PIB per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare, depășind orașe ca Hamburg sau Berlin. În contrast, nord-estul României se afla printre cele mai sărace regiuni europene.
Această inegalitate și resentimentul asociat ei oferă teren fertil mesajului naționalist și anti-sistem promovat de AUR, spune Sorina Cristina Soare, politolog la Universitatea din Florența, care a intervievat alegători români pentru cercetarea sa.
„Cu cât te îndepărtezi de cartierele bogate ale orașelor mari, cu atât crește sprijinul pentru Simion”, afirmă ea.
Serviciile publice, indicatorul votului
O analiză a primului tur a arătat că în circumscripțiile câștigate de Simion existau în medie 1.931 pacienți pe un medic, în timp ce în cele câștigate de Dan raportul era de doar 725.
Câștigătorul de duminică va avea o sarcină monumentală: redresarea economiei.
Promisiunile electorale riscă însă să nu supraviețuiască realității economice.
Dacă va câștiga, „Simion va fi probabil forțat de necesitate să facă ce trebuie”, spune Tim Ash, strateg în domeniul datoriilor suverane la BlueBay Asset Management.
Presa din Europa, îngrijorată de situația din România
Alegerile de duminică, din România, țin în gardă presa din Occident. Jurnaliștii sunt cu ochii pe situația din țara noastră și analizează constant rezultatele sondajelor pre-electorale și efectelor posibile ale alegerii unuia sau altuia dintre cei doi finaliști.
Doar vineri, Politico, un site de știri care acoperă informații relevante din politica, politicile și personalitățile Uniunii Europene, are nu mai puțin de trei analize publicate care vizează România.
Joi, tot Politico a scris despre cum pune George Simion la încercare nervii Bruxelles-ului. Articolul poate fi citit AICI.
