Guvernul a adoptat vineri o nouă ordonanţă de urgenţă de reducere a cheltuielilor bugetare, iar autorităților locale li se interzice, printre altele, să mai organizeze în 2023 concerte, competiții sau festivaluri.
„Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit asumată. Am spus de la început că statul trebuie să fie primul care face economii, de aceea limităm și reducem cheltuielile bugetare până la sfârșitul acestui an. Trebuie să ținem deficitul sub control, să nu punem în pericol fondurile UE sau PNRR-ul.
Acest act normativ nu se aplică pentru cheltuieli cu medicamente sau materiale medicale, cu serviciile medicale, pentru cheltuieli cu acțiuni și programe de sănătate precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ universitar și preuniversitar. De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de Rezervă”, a anunțat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de vineri.
El a anunțat apoi măsuri prin care autoritățile locale sunt susținute să finalizeze proiectele din fonduri nerambursabile și să dezvolte noi proiecte de investiții.
„Nu vizăm astăzi doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci și creșterea absorbției fondurilor europene. Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile ce trebuie încheiate până la sfârșitul acestui an, prin acordarea de la Trezorerie de împrumuturi către primării. Mai întâi în limita sumei de 1 miliard de lei.
Totodată, deblocăm o situație ce trenează de ani de zile și dăm posibilitatea transferului către autoritățile locale a imobilelor confiscate ca urmare a unor hotărâri definitive în materie penală, dar și nevalorificate în vederea recuperării prejudiciilor. Astfel, cu o serie de condiții extrem de clare impuse de Ministerul Justiției, comunitățile locale vor putea prelua aceste imobile în vederea dezvoltării de noi proiecte investiționale în beneficiul propriilor comunități”, a mai spus Ciolacu.
De ce a fost nevoie de OUG și de ce nu se mai face rectificare
După ședința de guvern în care măsurile au fost adoptate, în fața jurnaliștilor a venit Marcel Boloș. Ministrul Finanţelor a explicat de ce a fost nevoie și de această ordonanță după pachetul de măsuri fiscal bugetare promulgat de preşedintele României ce cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, de combatere a evaziunii fiscale şi măsuri fiscal-bugetare cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei.
„Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către Guvern şi intrarea în vigoare după cum vedem este în cursul lunii octombrie, deci efectele vor apărarea cu data de 1 noiembrie şi 1 ianuarie 2024.
În aceste condiţii, pentru a ne respecta pe cât posibil ţintele asumate şi programul de convergenţă a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar”, a arătat Boloş, precizând că „măsurile nu mai afectează contribuabilii, ci statul face de data aceasta eforturi şi raţionalizează cheltuirea banului public, astfel încât să ne putem respecta angajamentele”, a spus Boloş.
Ministrul a afirmat că Ordonanţa are trei direcţii de măsuri, primul pachet se referă la flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, ceea ce presupune că mecanismul prin care se asigură sumele pentru funcţionarea statului se vor derula prin Fondul de rezervă bugetară pentru a avea un control cât mai sigur asupra cheltuirii banului public, în lipsa rectificării bugetare.
„Acesta era necesar pentru a putea aloca fonduri necesare funcţionării statului”, a adăugat el.
Ministrul Finanţelor a mai spus că a doua direcție se referă la cofinanţarea proiectelor europene, iar de această dată, prioritatea României este să închidă partea de programare 2014-2020 care are eligibilitatea cheltuielilor până la finalul anului. „România are un buget de 24 de miliarde de euro şi aceasta este prioritatea, ca absorbţia fondurilor europene, împreună cu PNRR, să fie prioritare pentru ţara noastră”, a explicat Marcel Boloş.
El a subliniat că a treia direcţie se referă la autorităţile publice locale sau centrale. „Este de notorietate faptul că în ultimele luni ale anului nivelul cheltuielilor de funcţionare dar şi cele legate de investiţii înregistrează niveluri record de cheltuială iar acum România are nevoie să prioritizeze investiţiile din fonduri europene”, a spus ministrul Finanţelor.
Scuza lui Boloș: Nu cred că se aştepta nimeni să avem o reţetă minune
Ministrul Finanţelor a fost întrebat despre deficitul la încasări, de 21 de miliarde de lei, el arătând că în privinţa planificării veniturilor bugetare, ipotezele care s-au luat în calcul pe anul 2023 nu s-au validat pe parcursul anului.
„Dacă luăm numai în calcul rata inflaţiei şi modul în care s-a luat în calcul ca ipoteză evoluţia acesteia, dintr-un trend crescător am ajuns spre fericirea noastră într-un trend descrescător”, a spus Boloş, precizând că veniturile nerealizate de 21 de miliarde de lei creează o greutate pentru bugetul de stat şi pentru celelalte bugete, bugetul asigurărilor sociale, al asigurărilor sociale de sănătate al fondului unic de şomaj.
„Eu cred că nu există o reţetă minune pe care din prima să o pui în aplicare şi să obţii o reducere substanţială de cheltuială publică. Aci mecanismele spun aşa, iei măsura, vezi care este impactul şi dacă este cazul o ajustezi. (..) Nu cred că se aştepta nimeni să avem o reţetă minune şi dintr-o dată cheltuielile bugetare să fie într-un proces de descreştere, acest lucru pe execuţia bugetară nu se validează, dar, după cum ştiţi de la începutul mandatului meu, respectiv din luna iunie 2023, aceste cheltuieli de funcţionare a statului care aveau un ritm anual de creştere de 17%, astăzi sunt cu un ritm negativ”, a spus Marcel Boloş.
El a precizat că Ministerul Finanţelor nu poate controla cheltuielile fixe pe care le are statul respectiv cheltuielile cu dobânzile, sau mecanismele de compensare a preţului la energie care de asemenea pot să genereze distorsiuni în ceea ce priveşte implementarea bugetului.
„Veniturile care nu se realizează sub o greutate pe bugetul de stat şi impactează pe deficitul bugetar aşa cum s-a văzut şi în luna septembrie 2023”, a mai spus Boloş.