Guvernul a adoptat, în ședința de vineri, ordonanța de urgență prin care modifică Codul Fiscal. Unele măsuri intră în vigoare chiar de la 1 august, deși legea obligă să fie minimum 6 luni de tampon.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică în urmă cu o săptămână, iar între timp Guvernul a avut întâlniri cu mediul de afaceri, patronate și sindicate și a făcut ușoare modificări, însă la data intrării în vigoare, nu în esența măsurilor.
Ministrul de Finanțe Adrian Câciu a prezentat principalele modificări din Codul Fiscal:
- La HORECA, termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opțiunii pentru impozit pe profit a fost dus în data de 1 ianuarie 2023.
- O modificare importantă este extinderea facilității de scutire de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare, producție.
- Sunt o serie de excepții care sunt eliminate: - la servicii de restaurant, cazare și catering de la 5% TVA se revine la 9%; - la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr, se revene la 19% TVA, de la 9%.
- Va fi de la 1 august o diminuare a plafonului la care se acordă facilității la construcții și industrie alimentară, de la 30.000 de lei la 10.000 de lei.
- Tot de la 1 august o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv cel încălzit, dar și la alcool.
- O eliminare a facilităților privind deductibilitățile la tranzacțiile imobiliare și revenirea la impozitarea la valoarea reală.
- O ajustare a excepțiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul de la care un IMM poate funcționa e de 500.000 de euro de la 1 ianuarie 2023, cu condiționarea de existență a minim un angajat, limitarea la 20% a veniturilor din consultanță și management și excluderea unor activități din obiectul de activitate al acestor IMM-uri: bancar, asigurări și reasigurări, piața de capital și jocurile de noroc.
- O ajustare a cotei privind impozitul pe dividende, de la 5 la 8%.
- O ajustare a plafonului privind veniturile din activități independente (PFA, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și norma de venit) - de la 100.000 de euro, la 25.000 de euro.
- O limitare a beneficiilor impozitate favorabil la 33% față de salariul aflat în plată.
- Ajustarea modului în care se plătesc contribuțiile și impozitul la contractele part-time, cu excepții la studenți, elevi, pensionari și persoane cu dizabilități. Totodată, dacă cumulul contractelor part-time e la nivelul salariului minim, atunci se plătesc contribuțiile proporțional cu contractele part-time, dacă nu, se plătesc la nivelul salariului minim. Măsura intră în vigoare de la 1 august.
- Ridicarea plafonului de deduceri pentru salariații din România la 4.500 de lei și deduceri suplimentare pentru angajații tineri de până la 26 de ani sau familiile care au copii în întreținere.
Întrebat câți bani vor aduce la buget aceste modificări, Câciu a spus că între 1 și 2% din PIB. Ministrul a susţinut și că mediul de afaceri a primit cu bucurie schimbările, iar vocile critice au fost individuale.
„Dialogul cu mediul de afaceri a fost foarte bun, în spațiul public am observat o serie de luări de poziții le-aș putea numi individuale. Toți trebuie să facem un efort de a înțelege că ceea ce a însemnat la un moment dat o facilitate pentru prezent poate însemna o lipsă de drepturi pentru viitor”, a spus social-democratul.
El a adăugat că ajustarea Codului Fiscal putea fi mai radicală.
„Au fost o serie de poziții ale mediului public în care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat ca în acest moment nu e oportun și nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal și este bine să-și continue traiectoria de susținere și consolidare a mediului de afaceri onest. (...) Serviciile publice vor fi de calitate atât timp cât suntem într-un echilibru între economie, cetățean și stat”, a mai spus el, fără a preciza dacă acele abordări radicale la care face referire au fost chiar ale colegilor săi de partid.
Întrebat dacă măsura privind contractele part-time nu crede că va duce la creșterea muncii la negru, Câciu a spus că din contră: „Se limitează munca la negru, că acele persoane care sunt plătite pentru 2 ore oficial vă asigur ca nu trăiesc din 2 ore, la contravaloarea unui salariu minim. Am discutat cu mediul de afaceri și au recunoscut și dânșii că restul era muncă informală. Accentul trebuie pus pe lucrător din perspectiva aceasta, oamenii până la urmă muncesc 8 ore în spatele unui contract de 2 ore”.
Și măsura privind microîntreprinderile o apără. Jurnaliștii i-au atras atenția că sunt cazuri în care consultanța e singurul domeniu de activitate și că multe s-ar putea închide.
„Nu există o tendință sau o încercare din partea statului de a închide microîntreprinderile, e o lărgire a opțiunilor. Pentru a beneficia de o facilitate trebuie să îndeplinești anumite condiții, dacă nu le îndeplinești devii o companie plătitoare pe impozit pe profit. Este foarte simplu - nu închide nimeni pe nimeni, doar te duci într-o altă zonă fiscală”, a tranșat scurt ministrul PSD.
Cât despre domeniul construcțiilor, el consideră că prin reducerea facilităților statul le dă patronilor șansa să crească salariile angajaților.