Premierul Florin Cîțu consideră că România s-a descurcat onorabil în fața șocului produs de pandemia de coronavirus.
”România a trecut prin această criză mai bine decât se aștepta oricine, datorită faptului că măsurile au venit la timp și, în economie, reacția a fost bună. A fost un mix. Acum că avem campania de vaccinare, care este un succes comparativ cu alte țări, mă aștept ca încrederea să revină”, a mai spus el într-o dezbatere online moderată de Moise Guran, la care au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Oamenii de afaceri, nemulțumiți
Deși perspectiva vaccinării a crescut indicele relaxării spre sfârșitul anului 2020, 38% dintre managerii incluși într-un barometru CONFIDEX realizat de Impetum Group s-au arătat nemulțumiți și au considerat că măsurile luate de guvern sunt insuficiente. De asemenea, ei acuză un acces mai dificil la creditare dar și o relație înrăutățită cu banca.
”Cu cât am avut mai mult succes cu măsurile, cu atât au fost mai nemulțumiți managerii”, a răspuns premierul Florin Cîțu, acuzând diferențe mari de percepție.
”Creditul guvernamental în România crește cu 9% pentru persoane fizice și 9,5% pentru companii. Nu avem o problemă. Avem o problemă de bancabilitate, companii care nu se califică.
Am aprobat anul tecut o ordonanță de urgență prin care am creat o motivație pentru companii să-și crească capitalul propriu, să poată să se împrumute mai bine”, a afirmat premierul.
În ceea ce privește evoluția indicelui de încredere și relaxare a managerilor români, informațiile sunt ”foarte bune pentru această perioadă”.
”Ne aflăm în cea mai mare criză din ultima sută de ani. Evoluția este una pozitivă”
Florin Cîțu, premierul României
El reiterează faptul că managerii pun presiune pe guvern să vină cu mai multe măsuri, dar spune că o serie de măsuri au fost luate deja luate.
”Anul tecut am luat decizia de a folosi garanții. Acestea sunt mai mult decât ajutoare de stat. Ne putem asigura că cei care accesează aceste facilități sunt cei care cred că pot sta în picioare după criză. Să nu sunținem sectoare din economie care sunt neproductive”, a explicat el.
De fapt, spune premierul, ideea sa a fost, încă de la început să mențină economia funcțională.
”Pentru că numai așa putem să plătim costul pandemiei”, a spus Cîțu, subliniind că măsurile au fost ”nu foarte restrictive”, cu economia deschisă.
O chestiune de perspectivă
În ceea ce privește accesul la credite, el reamintește că intermedierea financiară în România reprezintă 26% din PIB. Acest lucru poate fi privit din două perspective, spune Cîțu: ”Partea negativă: da, e o problemă. Partea pozitivă: Este loc de creștere, e potențial. Eu aș lua partea pozitivă”, a spus acesta.
”E adevărat, există zone din economie care au fost afectate de criză, care au acces mai greu la creditare”, încercă să explice premierul motivul pentru care există o percepție negativă în ceea ce privește accesul la creditare în România, pe care o numește ”o distribuție asimetrică”.
”Sunt sectoare în economie care și-ar dori acces dar nu au. Sunt sectoare cu risc mai mare și de asta a apărut și IMM Invest. În transport, HoReCa, agricultură (aici am și creat Agri Invest) riscul e mai mare. Noi venim lângă antreprenor cu o garanție ca să facem lucrurile mai simple.
Spre exemplu, HoReCa se află printre primele 3-4 categorii CAEN cu acces la IMM Invest. Nu toată lumea are acces, nu sunt ajutoare de stat, trebuie dat înapoi.
Acest sistem de garanții asigură o filtrare naturală a accesului la aceste credite”, a declarat Florin Cîțu.
Percepția trebuie îmbunătățită, insistă premierul. ”Sunt anumite sectoare care au acces mai greu. De exemplu, agricultura este un sector care are acces foarte greu la creditare. Nici nu sunt foarte multe instrumente financiare. De exemplu, asigurarea pentru secetă este un produs care nu prea există în România. Agri Invest anul acesta face ce a făcut IMM invest anul trecut. Vedem cum funcționează, dacă funcționează bine, va crește (plafonul - n.red). De asta am venit cu un plafon de un miliard”, a spus Cîțu.
Premierul spune că ”se lucrează” pentru a fi găsite produse pentru transport, HoReCa, agenții de turism, și ”de aici vine percepția” greșită că accesul este greu la creditare.
”Dinamica de 9% a creditării în cea mai mare criză din ultima sută de ani arată că lucrurile merg”, a subliniat acesta.
Afirmația sa a fost susținută și de CEO-ul Banca Transilvania, care a declarat că în cadrul instituției pe care o conduce, 70% din activitate a venit direct de la IMM Invest.
”Vedeți, asta e dovada că fără acest program ar fi fost un dezastru anul trecut”, a replicat Cîțu.
Despre HoReCa, Florin Cîțu a spus că impozitul specific nu se plătește până în luna martie, iar autoritățile iau în considerare să prelungească această măsură pentru că sunt restricții în continuare. El a reamintit de reducerea chiriei cu 50%, cele trei luni de șomaj tehnic și alte trei luni în care statul a susținut 45% din salariu, măsuri care au menținut locurile de muncă.
”Măsura 2 începe să fie plătită. Avem buget. IMM Invest va fi prelungit pentru anul acesta, cu un plafon de 15 miliarde”, a spus Florin Cîțu.
Ce am învățat din criza din 2008
”Lecția crizei din 2008 a fost că trebuie să păstrăm capacitatea de producție. Antreprenorii și-au dat seama că e mai costisitor să închizi afacerea și să repornești. Antreprenorii au preferat să păstreze angajații, unii au crescut și salarii”, a spus Cîțu.
”Acum un an nu ne dădeam seama cum o să funcționeze. După ce am văzut că putem merge mai departe cu o economie oarecum deschisă, am mers mai departe. Când am văzut că există finanțare europeană, mi-am dat seama că există încredere în guvern și așa s-a născut această dinamică de recuperare.
Urmează 2021. O parte din măsuri se mențin, nu toate, pentru că încercăm să ieșim din susținerea statului, multe încep să funcționeze.
Deși economia a fost închisă două luni de zile, avem o dinamică negativă față de 2019, totuși, veniturile la buget sunt puțin mai mari decât în anul precedent. Am avut venituri bugetare puțin mai mari decât în 2019 când economia creștea”, a declarat Florin Cîțu.
Privind spre lucrurile pozitive pe care le-a făcut guvernul anul trecut, acesta a spus că plățile la timp au fost de folos pentru cash flow.
Premierul a ținut să sublineze, de asemenea, că Banca Națională s-a comportat ”exemplar” anul trecut. ”Banii au intrat în economie”, a spus el.
Selecția campionilor în economie
”Ca liberal, am folosit măsura garanțiilor tocmai pentru că am vrut ca selecția campionilor în economie să nu o facă statul. Selecția se face natural. Statul nu este aici să aleagă campionii în economie, ci pentru a face un pas înapoi, a regla cadrul. Apoi campionii se aleg prin competiție, prin transparență”,a spus Florin Cîțu.
Premierul a reamintit o problemă românească, aceea că antreprenorul este văzut ca o persoană negativă. ”De multe ori, dacă cumva un antreprenor a avut neșansa să investească propriii bani și pierde, i se pune o stigmă. Dar nu e adevărat. Pe aceștia vrem să-i susținem. Asta e cultura pe care o susținem”, a spus el, aducând aminte despre cum este privit falimentul pe plaiuri mioritice.
”Problema e modul în care ne raportăm la faliment în România. Falimentul e un mod de curățare. Unele merg mai departe, altele nu”, a spus el.
Statul face concurență angajatorilor în România
Moderatorul emisiunii a readus în vorbă situația celor peste 1.700.000 de angajați la stat și faptul că antreprenorii privați se plâng că li se face concurență la salarii.
”De acord. De aceea am luat măsura de a menține anvelopa salarială la nivelul anului trecut. Reforma așa începe, prin menținerea anvelopei salariale, pe care o menținem și anul viitor”,a spus Florin Cîțu.
Premierul a vorbit și despre digitalizare, ca un mod de transparentizare a activității acestor companii.
”Eu nu cred că un om nou pe un proiect vechi va rezolva problema. Astăzi statul ne trage în jos, când vorbim despre dinamica economică. E o frână în dezvoltarea economiei.
Avem 30 de ani de socialism cu față umană, de acolo ni se trage, de la Iliescu și de la proprietatea privată care e un moft.
Florin Cîțu, premierul României
Am cerut reforme de la companii de stat cu pierderi, sunt mai multe lucruri. De aici începem, de la salarii”, a declarat Florin Cîțu.
Companii care trebuie restructurate
Premierul a vorbit despre companii ai căror manageri trebuie să facă restructurări anul acesta ”dacă pot și vor, dacă nu, vin alții care vor face”. ”Dar nu putem merge de la un an la altul cu datorii”, spune el.
”Sunt companii care trebuie restructurate: CFR Marfă, CFR Călători și din domeniul sănătății, reforma în învățământ. Pentur că statul a devenit o frână în dezvoltarea economică și trebuie să restructurăm.
Le vom pune pe profit pe cele care pot fi puse. După 30 de ani, trebuie să spunem: în unele sectoare nu se poate”, a spus Florin Cîțu.
De ce tăieri de sporuri și nu concedieri
”Nu ne-am apucat de tăiat sporuri, am reașezat. Sporurile aveau un singur rol. Și au apărut tot felul de excepții. A fost o formă de a crește salariul să nu vadă lumea. Anvelopa e mare, 12% din PIB pentru salarii. Sunt prost distribuiți”, spune el.
Răspunzând acuzației că nu există posibilitatea de a măsura performanța, premierul contrazice: ”Ba ai cum să măsori performanța în sectorul public. În primul rând, interacțiunea cu cetățeanul. Salariile s-au dublat în sectorul public în ultimii patru ani, dar percepția nu s-a schimbat”.
”În ceea ce privește concedierile, fie acestea, fie digitalizare. Transformarea digitală a aparatului public va face un stat mai suplu. Mulți din privat au venit în sectorul public. Eu nu văd un lucru rău. Dar trebuie să ne asigurăm că nu vin în sectorul public pe baza unor informații eronate că salariile cresc din pix.
Trebuie să începem cu restructurarea companiilor cu pierderi, legea salarizării și transformarea digitală a statului. Trei lucruri care vor schimba aparatul în raport cu cetățeanul”, a spus Florin Cîțu.
Cum vor arăta lucrurile?
”Suntem într-un punct de inflexiune și nimeni nu știe cum va arăta viitorul. Vă garantez că orice răspuns va avea o mare doză de influență din trecut. Ceea ce cred eu că funcționează și trebuie să construim este un sistem economic flexibil. Am făcut față șocului anul trecut pentru că am avut un sistem flexibil. Da, putem muta oamenii dintr-un sistem în altul fără bariere. Acesta este un sistem rezilient.
Nu cred că trebuie să vedem noi care sunt campionii în economie. Trebuie să construim un sistem economic care să facă față la șocuri, rapid”, a răspuns premierul.
”Pariul pe care l-a făcut sectorul privat, de a se digitaliza înaintea statului, a fost unul câștigător”, a încheiat Florin Cîțu.
Citește și:
