Sam Bankman-Fried, co-fondatorul FTX, a făcut o avere de 22,5 miliarde de dolari înainte de 30 de ani profitând de boom-ul criptomonedelor fără să fie macar vreun pasionat de domeniul cripto. Tot ce vrea el este ca averea lui să ”supraviețuiască” suficient de mult cât să o poată dona.
Îmbrăcat cu un hanorac negru cu glugă, pantaloni gri-kaki și încălțat cu pantofi sport New-Balance, nici nu ai zice ce stai de vorbă cu un miliardar, însă cei mai importanți oameni de afaceri îl recunosc imediat, scrie publicația Forbes.
Bankman-Fried a creat casa de schimb valutar pentru criptomonede FTX, care le permite traderilor să cumpere și să vândă active digitale precum Bitcoin sau Ethereum. Compania sa a strâns 900 de milioane de dolari de la fonduri de investiții precum Coinbase sau Softbank în luna iulie, fiind evaluată acum la 18 miliarde de dolari. Compania sa controlează aproximativ 10% din valoarea nominală a instrumentelor derivate (contracte futures și options) estimată lunar la 3,4 trilioane de dolari.
FTX încasează 0,02% din fiecare tranzacție în medie, în jur de 750 de milioane de dolari venituri fără risc, cu un profit de 350 de milioane de dolari în ultimele 12 luni.
Separat, compania sa de tranzacționare, Alameda Research, a înregistrat un profit de 1 miliard de dolari anul trecut.
În ultimul timp, tânărul om de afaceri a început să apară și la televizor pentru a-și da cu părerea despre prețul bitcoin, reglementări și viitorul activelor digitale.
Un singur scop: Să facă bani pe care să-i doneze
În urmă cu patru ani, Bankman-Fried nu cumpărase încă nici măcar un bitcoin. Acum, cu cinci luni înainte să împlinească 30 de ani, își face debutul în topul Forbes 400 pe poziția 32, cu o valoare netă de 22,5 miliarde de dolari.
În afară de Mark Zuckerberg, nimeni în istorie nu s-a mai îmbogățit atât de mult, atât de repede.
Ironia situației face ca tânărul în discuție să nu fie neapărat un propovăduitor al criptomonedelor. Nici măcar nu crede prea mult în ele.
E un fel de ”mercenar”, al cărui unic scop este să facă bani, cât mai mulți cu putință (nici nu-i prea pasă cum) ca să-i poată da mai departe (nici nu-i pasă cui sau când).
Steve Jobs avea un fix să creeze obiecte simple și intuitive. Elon Musk susține că vrea să salveze umanitatea. Pe Sam Bankman-Fried, dorința de a dărui l-a atras în cursa criptomonedelor, la început ca trader, apoi din postura de creator al unei case de schimb, doar pentru că știa că astfel se poate îmbogăți.
Întrebat dacă ar abandona criptomonedele dacă alt business ar avea un potențial mai mare de a produce bani, acesta a răspuns fără ezitare că da, ar face acest lucru.
Până la acest moment, însă, altruismul tânărului este încă la nivel teoretic. El a donat ”doar” 25 de milioane de dolari, adică 0.1% din averea sa, plasându-se în topul celor mai puțin darnici membri ai listei Forbes 400. Dar el bagă mâna în foc că va dona de până la de 900 de ori mai mult dacă rămâne pe valul criptomonedelor decât dacă ar dona banii acum.
”Obiectivul meu este să am un impact”, spune el.
”E un fenomen” spune jurnalistul TV Kevin O’Leary, purtător de cuvânt al FTX și investitor.
”A obținut atât de multe până acum și are respectul tuturor investitorilor. Dar jobul lui abia acum începe”, spune el.
Povestea sa de business se împletește cu stilul său de viață
Sam Bankman-Fried este fiul al doi profesori de drept de la Stanford, care a crescut citind Harry Potter și ascultându-și părinții dezbătând politică împreună cu academicieni de pe Coasta de Vest a SUA.
A absovit un liceu privat și a studiat fizica la Massachusetts Institute of Technology (MIT), dar recunoaște că mai mult a jucat Starcraft și League of Legends decât să studieze. Ar fi vrut să se facă profesor de fizică dar era mult mai interesat de morală și etică.
”Ai un pui torturat cinci săptămâni într-o fermă industrială și ție îți ia o jumătate de oră să îl mănânci. Mi-a fost foarte greu să justific așa ceva”, spune tânărul care este, bineînțeles, vegan.
A citit multă filosofie, mai ales utilitarism, simțindu-se atras de altruismul eficace. Motto-ul său este: folosește dovezile și rațiunea pentru a face cât mai mult bine cu putință.
În mod normal, oamenii au tendința să doneze către cauze binecunoscute de public sau către cele care i-au afectat direct. Un altruist eficace analizează unde și când să doneze, bazându-și decizia pe obiective impersonale precum salvarea a cât mai multe vieți, sau să obțină cât mai mult pentru fiecare dolar donat.
Una dintre cele mai importatnte variabile, evident, este să ai foarte mulți bani cu care să începi. Așa că Bankman-Fried a renunțat să se mai facă profesor și s-a concentrat pe obiectivul de a-și construi o avere de talie mondială.
După ce a absolvit MIT în 2014, s-a angajat cu un salariu bunicel la un gigant din domeniul financiar, ca trader, și și-a donat o mare parte din banii câștigați către cauze filantropice.
Nu a acordat prea multă atenție la început valului cripto, dar, spre sfârșitul lui 2017, când bitcoin prindea avânt crescând de la valoarea de 2.500 de dolari până la 20.000 de dolari în doar șase luni, tânărul a simțit o oportunitate.
Și a mai observat că piața, la început de drum, era ineficientă: Prețul de vânzare în Japonia pentru un bitcoin cumpărat în SUA era cu 30% mai mare, dar el nu reușea să cumpere și să vândă suficient de repede.
”M-am implicat în lumea criptomonedele fără să am vreo idee ce erau acestea. Doar mi s-a părut că e loc de multe tranzacții bunicele”, povestește tânărul milionar.
La sfârșitul lui 2017 și-a dat demisia și a lansat Alameda Research, o firmă de tranzacționare cantitativă, cu aproximativ 1 milion de dolari economisiți.
Și-a improvizat un sediu în California împreună cu câțiva foști colegi dar curând a realizat că, uneori, întreaga echipă trebuia să se oprească din tot ce făcea pentru a converti yeni japonezi în dolari, pentru că nu exista un serviciu care să facă asta suficient de repede. În ianuarie 2018, tânărul împreună cu echipa sa ajunsese deja să tranzacționeze bitcoin în valoare de 25 de milioane de dolari zilnic.
Dar calitatea slabă a marilor case de schimb ajunsese să îl frustreze. Și-au propus să ușureze munca oamenilor de a cumpăra și vinde bitcoin, dar nu erau ”echipați” corepunzător pentru a face față traderilor profesioniști care tranzacționau sume mari la viteze foarte mari. Simțind oportunitatea momentului, a decis să-și deschidă propria casă de schimb criptomonede.
În 2019 a lansat FTX, din profiturile Alameda și încă 8 milioane de dolari strânși de la alte firme mai mici. A vândut rapid o parte din firmă către Binance, cea mai mare casă de schimb valutar pentru criptomonede pentru 70 de milioane de dolari.
Lucrurile nu au mers ușor de la început. Avea 12 angajați care încercau să-i convingă pe traderi să vină la noua lor casă de schimb valutar. Apoi a găsit o nișă adresându-se investitorilor mai sofisticați, care căutau să tranzacționeze instrumente financiare derivate - precum contracte options în bitcoin sau contracte futures în Ethereum.
Mulți dintre traderii de contracte derivate nu aveau o convingere neapărat ideologică legată de criptomonete. Ca și tînărul nostru, ei doar voiau să facă bani.
Drept consecință, ei sunt tentați să facă mult mai multe tranzacții, pentru sume mai mari decât un investitor amator. Asta implică mult mai multe comisioane pentru FTX, care-și alocă un comision între 0,005% și 0,70% la fiecare tranzacție.
FTX este de asemenea una dintre puținele case de schimb care oferă variante token ale burselor tradiționale - spre exemplu, un token cripto care reprezintă o acțiune la Apple. Având în vedere că nu mai e nicio altă casă de schimb care să ofere așa ceva, marginile de profit sunt uriașe: aproape 50%.
Tânărul om de afaceri nu avea licențele necesare să funcționeze în SUA pe acest segment, așa că și-a mutat afacerea în Hong Kong, apoi în Bahamas, unde reglementările privind criptomonedele erau mult mai clare iar restricțiile legate de Covid, mai relaxate.
Agilitatea și viteza de execuție a atras asupra tânărului toată atenția investitorilor. În ianuarie 2020, firmele cu capital de risc concentrat pe criptomonede printre care și Pantera Capital și Exnetwork Capital au pompat 40 de milioane de dolari în FTX, aducând compania la o valoare de 1,2 miliarde de dolari.
În luna iulie, FTX devenea dorită de orice investitor în monede virtuale, iar după o altă rundă de finanțare de 900 de milioane de dolari, valoarea companiei a crescut la 18 miliarde. FTX valorează acum mai mult decât Carlyle Group (cel mai mare fond de investiții din lume) sau Nippon Steel (al doilea cel mai mare producător de oțel din lume), deși a fost fondată în urmă cu doar 29 de luni.
La cât succes are în afaceri, un singur lucru trădează că are, totuși, doar 29 de ani: Deși este printre cei mai bogați 50 de americani, el este singurul care nu are niciun ban cash.
Nu are bani în conturi elvețiene, sau acțiuni și alte investiții. Toată averea sa are legătură cu FTX (pe care o deține pe jumătate acum) și tokenuri tranzacționate public prin FTX care valorează peste 11 miliarde de dolari, bani pe care îi poate folosi pentru plăți sau discounturi de trading pe FTX, ca un fel de card cadou. Tânărul mai are și alte criptomonede în valoare de câteva miliarde de dolari.
Nu e de mirare, deci, că mai mult a câștigat și mai puțin a donat, până acum. Donațiile sale de 25 de milioane de dolari au fost direcționate către câteva cauze precum înregistrarea voturilor, eradicarea sărăciei globale sau siguranța inteligenței artificiale. Păstrând proporțiile, tânărul nostru face exact ca orice alt tânăr de 29 de ani care donează 15 dolari către organizația de caritate Armata Salvării.
”Mai e mult de lucru”, recunoaște el, spunând că o donație semnificativă nu este un obiectiv pe termen scurt, ci unul pe termen lung.
Decizia de a dona mai târziu ce câștigă acum a măcinat de-a lungul anilor numeroși miliardari.
Warren Buffett mereu a avut această negociere cu răposata sa soție, Susan, dacă să lase banii să se adune și să-i doneze spre sfârșitul vieții sau dacă să doneze totul pe măsură ce câștigă. După moartea soției, în 2006, Buffett anunța că-și donează întreaga avere.
Citește și:
