Economia României a scăzut cu 0,5% în ultimul trimestru din 2021, față de cel anterior, arată datele Institutului Național de Statistică.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, produsul intern brut a înregistrat, totuşi, o creştere cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Per total, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut, în date ajustate, care țin cont de numărul de zile lucrătoare, dar și de inflație.
În luna august a anului trecut, Institutul Național de Statistică anunța că economia României a crescut cu 13,6% în trimiestrul II din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut. A fost cea mai mare creștere anuală din 1987, adică de când există date privind PIB-ul.
Recent, Banca Mondială şi-a reevaluat în scădere estimarea de creştere economică pentru România.
Economia noastră ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,3%, conform raportului Băncii Mondiale "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
În luna iunie din 2021, BM preconiza un avans 4,5% pentru economia României în acest an.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,8% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie 2021.
Cîțu crede că scăderea e din cauza noului guvern
Liderul PNL Florin Cîţu a declarat, marţi, că cifrele prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt ”parţiale şi estimările lui arată o creştere spre 6%, în 2021”.
”Creşterea economică este mai mare decât cea bugetată. Bugetată, a fost o creştere reală de 4,6%, iar acum avem o creştere de 5,6% pentru 2021. Eu vă spun că sunt date parţiale, cred că se va duce spre 6% creşterea economică. (..)
Eu vă spun că sunt parţiale şi estimările mele arată o creştere spre 6%, în 2021, chiar dacă rămâne la 5,6%, coricum este un punct procentual peste ce am avut în buget, deci veniturile la buget sunt mai mari, oricum, faţă de anul trecut”, a spus preşedintele PNL, citat de News.ro.
Cîţu a afirmat că încetinirea din 2021, de la final de an, a fost din cauza unui guvern nou, dar, ca să nu continue această scădere, sunt măsuri pe care le-a propus ca economist, dacă cineva vrea să le ia în calcul.
”Guvernul pe care îl conduceam nu mai era şi atunci nu mai puteam lua măsuri de redresare, dar, ca să nu continue această scpdere, sunt măsuri pe care le-am propus ca economist, dacă cineva vrea să le ia în calcul. Dacă nu, binenţeles, creşterea dobânzilor, inflaţie, conflicte, etc, toate vor putea duce la o criză majoră. Dacă vrem să le evităm, am pus pe masă cele trei soluţii”, a arătat el.