După semnalul de alarmă tras ieri de FMI, a venit rândul Comisiei Europene să atragă atenţia că PIB-ul Uniunii va scădea cu 0,6-1%, în cazul în care Rusia va opri complet furnizarea de gaze şi statele membre nu acţionează înainte să se întâmple asta, aşa cum a cerut Bruxelles-ul miercuri.
În schimb, dacă se acţionează „din timp pentru diminuarea cererii”, reducerea PIB va fi de până la 0,4%, conform calculelor CE din comunicatul prezentat miercuri şi citat de EFE.
CE subliniază că aceste estimări sunt valabile pentru o iarnă cu temperaturi medii şi avertizează că un anotimp mai rece decât s-a preconizat va creşte costurile şi ar putea presupune un impact în PIB-ul UE de 0,9-1,5%, în special pentru ţările cele mai expuse în cazul tăierii gazelor de la ruşi.
"Energia economisită în vară este energie disponibilă pentru la iarnă", a precizat CE în comunicat, menţionând că "este prioritar să se acţioneze acum", pentru a nu trebui să se facă asta în mod neplanificat, în situaţie de criză, în toamnă.
Comisia Europeană a cerut miercuri celor 27 de state membre să-şi reducă voluntar consumul de gaze în cursul următoarelor opt luni, dezvăluind măsuri destinate să permită UE să înfrunte o eventuală întrerupere a aprovizionării cu gaze ruseşti.
Acest plan, care urmează să fie discutat în 26 iulie în cadrul unui Consiliu european, prevede în mod concret ca fiecare ţară să facă „tot posibilul” pentru a-şi reduce cu cel puţin 15% între august 2022 şi martie 2023 consumul de gaze în raport cu media ultimilor cinci ani.
Însă Spania respinge planul Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz.
12 state membre se confruntă deja cu o sistare parţială sau totală a furnizărilor de gaze din Rusia, fluxurile către Uniunea Europeană în iunie reprezentând mai puţin de o treime din media înregistrată în perioada 2016-2021.