Despre iluzia singurătății eficiente în munca de acasă și cum putem scăpa de ea

Constantin Măgdălina
expert, tendințe și tehnologii emergente

Un studiu recent realizat de Bestjobs a relevat că 52% dintre angajații din România consideră că lucrează mai bine singuri, de acasă, decât în echipă.

Un rezultat surprinzător la prima vedere dacă ne gândim că Microsoft Teams a avut o creștere a utilizării de 3891%, Zoom o creștere de 1788%, Slack de 1073% și Webex 1070%. Așadar utilizarea intensivă a platformelor de colaborare tocmai pentru lucrul în echipă nu a funcționat?

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Pare că tehnologia nu poate suplini lipsa conlucrării față în față. O interpretare imediată a acestui procent semnificativ ar fi că lucrul de acasă ne-a separat fizic și emoțional și că percepția angajaților este că pot funcționa mai bine singuri decât împreună.

Oare chiar funcționează managementul la distanță?

Putem specula și întoarce chestiunea pe multe părți. Putem spune că e poate un eșec al managementului la distanță, că s-a amplificat poate cantitatea de situații conflictuale sau de angajamente care nu-i responsabilizează pe cei care sunt parte din echipă. De aici frustrarea tuturor că pot lucra mai bine singuri. Poate că și natura proiectelor a început să se schimbe și a privilegiat modul de lucrul independent. Și putem continua inventarul de posibilități cu diferite dozaje de plauzibilitate.

Dintr-o cercetare despre munca de acasă și provocările acesteia, echipa Valoria a identificat ca fiind cel mai des menționate de către manageri și antreprenori următoarele: menținerea implicării angajaților, monitorizarea progresului în îndeplinirea sarcinilor, autonomia și apartenența în același timp.

Aceste provocări devin imediat explicabile dacă ne gândim la procentul de 52% al angajaților din România care consideră că lucrează mai bine singuri decât în echipă.

Ce impact are asupra echipelor distanțarea fizică? Dar cea emoțională?

Spuneam că distanțarea fizică poate ușor să se transforme în distanțare emoțională, ceea ce duce la izolare. Iar când membrii echipei se simt izolați, nu se simt bine interacționând cu cei care le sunt colegi și nu reușesc să contribuie mulțumitor nici pentru ei înșiși.

Acolo unde echipele au făcut eforturi să poată lucra împreună în noul context – la distanță – aspectele negative s-au diminuat, făcând loc unor moduri de a face lucrurile atât agreate, cât și susținute de membrii echipei. Am putea înțelege că acel 52% atestă că mai puțini sunt cei care au făcut eforturi în sensul colaborării și au ajuns la concluzia că mai bine lucrează singuri.

Dincolo de acești factori endogeni, putem identifica clienții că fiind unul din factorii exogeni semnificativi. Adică cei mai mulți clienți doresc o reașezare a activității lor, ceea ce generează formarea unor noi echipe sau reorganizarea celor existente. 

Apar astfel două categorii de provocări la nivelul echipelor:

  1. La nivelul membrilor echipei: Cum mă voi descurcă în noua echipă? (rezultate, performanță, contribuție) Cum voi colabora cu ceilalți? (relații, utilizare resurse comune, dezbatere de idei)
  2. La nivelul managementului echipei: Cum poate să devină, în timp optim, o echipă productivă? Cum pot oamenii fi implicați și să respecte un anumit cod de norme agreate de toți membrii echipei?

Care este soluția, în acest nou context (hibrid) de lucru?

Soluția este cunoașterea stadiului de dezvoltare al echipei. Autocunoașterea individuală și cunoașterea colegilor conduce la cunoașterea stadiului de dezvoltare al echipei, de stabilire a unui drum pentru a ajunge o echipă de neoprit. Cuvintele cheie care descriu un astfel de drum sunt: colaborare, claritate și implicare. 

Pentru ca aceste cuvinte cheie să se regăsească în descrierea echipei de neoprit, e bine să avem în vedere următoarele etape: de unde plecăm, unde vrem să ajungem și cum ajungem la nivelul dorit. La final, realizarea unei Carte a Echipei cu rol de contract social între membri își propune să alcătuiască din indivizii care consideră că lucrează mai bine singuri o echipă de neoprit.

Carta Echipei este un instrument care dă rezultate. Echipele care și-au creat acest document și-au identificat scopul, obiectivele, resursele, și-au realizat codul de conduită, etapele de evaluare și orice alte elemente prin care și-au (re)definit echipa în noul context hibrid. Nivelul de implicare al membrilor echipei a crescut semnificativ și transformarea de la ”eu” la ”noi” a convertit în rezultatele de business.

Recomandări pentru manageri și antreprenori

Pentru a ajuta echipele și managerii să facă acești pași de recalibrare există în piața din România un instrument de coaching de echipa specializat dezvoltat de Valoria. Din aplicarea acestuia și din rezultatele obținute, principalele recomandări pentru decidenți sunt următoarele:

  • Evaluați cu instrumente de testare organizațională bine calibrate situația din cadrul echipei.
  • Implicați angajații în conversații despre ce s-a schimbat și cum percep schimbarea.
  • Apelați la specialiști pentru a face un plan de acțiune pe termen mediu și lung care să contracareze efectele latente ale celor 12-14 luni de distanțare socială.
  • Reconectați echipele la misiunea (CE-ul), valorile (CUM-ul) și scopul (DE CE-ul) companiei.

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 10 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară, cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.

În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!