Toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească o nouă taxă către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. Totodată, reprezentantul legal al societăților va trebui să obțină un certificat special de la autorități.
Obligațiile sunt prevăzute într-un proiect de lege depus la Senat la 20 aprilie, inițiat de 40 de parlamentari din coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR și susținut și de ministrul Muncii, Marius Budăi.
Proiectul de lege prevede obligația înscrierii firmelor, a PFA-urilor, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale în Catalogul firmelor, lucru care acum este opțional. Catalogul va fi public şi va conține evidenţa tuturor profesioniştilor, întocmită şi actualizată periodic de către Camera Naţională împreună cu camerele judeţene.
Taxe de la 10 la 100 de euro. Pentru ce?
Firmele vor avea obligația să solicite înscrierea în catalog în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Depunerea situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor este condiţionată de înscrierea în Catalogul firmelor, precum şi de achitarea contribuţiei anuale.
Totodată, reprezentantul legal al societăților va trebui să obțină un certificat special. Acesta va fi obligat să obțină un "certificat de competenţă" și să dovedească absolvirea unui curs de instruire în domeniul administrării sau managementului afacerilor.
Noua taxă, denumită contribuţie anuală diferenţiată, va fi achitată de firme în funcție de forma de organizare. Companiile mari vor trebui să plătească 100 euro pe an, cele mijlocii – 75 euro pe an, cele mici - 50 euro pe an, microîntreprinderile – 20 euro pe an, iar persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și cele familiale – 10 euro anual.
Conform proiectului, sumele încasate ar urma să fie folosite integral "pentru finanţarea măsurilor de sprijin pentru stimularea, dezvoltarea şi internaţionalizarea afacerilor şi pentru realizarea de studii şi analize relevante mediului de afaceri".
De asemenea, ONRC va trebui să pună la dispoziția CCIR, gratuit, informațiile necesare pentru asigurarea „conformității evidenței”.
Inițiatorii susțin că "prin platforma propusă CCIR şi camerele judeţene vor sprijini atât statul român, prin identificarea în fiecare judeţ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit, care nu au bilanţuri depuse), cât şi mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunităţi şi resurse, în mediul fizic şi online, la nivel global."
Zeci de milioane de euro, "plocon" pentru Camera de Comerț
Luând în calcul cea mai mică taxă prevăzută pentru firme, 20 de euro pentru microintreprinderi, rezultă că din contribuția celor 1.117.619 de firme active înregistrate în România în luna februarie s-ar strânge o sumă minimă de 22,35 milioane de euro pe an.
În plus, Camera de Comerț ar mai încasa 4,18 milioane de euro de la cele 417.949 de PFA şi întreprinderi individuale.
Întrucât firmele mari vor achita 100 euro pe an, cele mijlocii câte 75 euro pe an, iar cele mici - 50 de euro pe an, fondurile obținute prin această taxă vor fi mult mai mari decât estimarea minimă de mai sus.
Mihai Daraban, președintele CCIR: "Vă rog să nu o numiţi taxă"
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a declarat într-o conferinţă de presă organizată marți că este necesară realizarea unui catalog al firmelor, unde să fie evidenţiată din ce a fost realizată cifra de afaceri, astfel încât datele să exprime realitatea din teren, ceea ce nu se întâmplă acum la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
"La ONRC sunt foarte multe coduri CAEN şi nu ştim ce fel de activitate are firma respectivă. Este vorba despre o contribuţie pentru promovare, vă rog să nu o numiţi taxă. Acest proces nu poate fi făcut gratis. Avem cel mai subfinanţat sistem cameral. Suma este modică, dar puţin de la mulţi se strâng suficienţi bani pentru promovare", a spus Daraban, citat de Agerpres.
Claudiu Năsui: "O taxă de șmecher"
Claudiu Năsui, deputat USR, consideră că taxa pentru Catalogul firmelor este "o taxă de șmecher". "Imaginați-vă că puteți lua de la fiecare român un leu pe an. Nu ar simți nimeni acel leu luat, și nu s-ar răscula în vreun fel. V-ați îmbogăți repede, chiar dacă printr-o mârlănie. O taxă de șmecher.
Exact asta propune PSD-PNL pentru mediul de afaceri. O taxă pe fiecare antreprenor din România care să meargă la Camera de Comerț, o entitate privată, care, în teorie ar trebui să reprezinte mediul de afaceri. În realitate, este complet deconectată de antreprenori, dar foarte conectată la clasa politică obișnuită numai cu privilegii pe spatele antreprenorilor", a scris Năsui pe Facebook.
Deputatul arată că CCIR vrea "doar vreo 20 de milioane de euro în 'taxe mici' de la antreprenorii români". "Ei spun că nu este taxă, ci 'contribuție'.
Vechea minciună că, dacă iau banii întreprinderilor cu japca, dar sub un alt nume, nu ar mai fi taxă. Îi mai spun și de 'solidaritate'. Solidaritate cu cine? Cu ei? Dacă antreprenorii români s-ar simți în vreun fel reprezentați de această entitate obscură, denumită incorect și pompos 'Camera de Comerț', ar contribui de bună voie la ea. Faptul că trebuie să îi forțeze statul sub amenințarea amenzilor spune multe", subliniază parlamentarul USR.
Radu Burnete: "Vorbim de o taxă suplimentară"
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia, consideră că obligarea tuturor firmelor din România să plătească taxă unei organizații, fie ea și Camera de Comerț a României, pentru un serviciu care poate fi făcut de Registrul Comerțului, este în deserviciul mediului de afaceri: "Companiile trebuie să se poată asocia cu cine doresc, iar obligativitatea plătirii unei cotizații mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autoritățile, dimpotrivă."
"O astfel de finanțare se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică la adresa organizației beneficiare într-un moment când preocupările ar trebui să fie în zona consolidării democrației și a bunei guvernanțe. Vorbim, de fapt, de o taxă suplimentară, care aduce companiilor doar birocrație. Mediul de afaceri are nevoie de coagulare, dar aceasta trebuie să fie voluntară, iar contribuțiile să fie stabilite de cei care decid să se asocieze", a transmis reprezentantul Concordia într-un comunicat remis SpotMedia.ro.
Certificatul de competentă introdus prin aceeași propunere legislativă reprezintă, în opinia lui Radu Burnete, tot o formă de birocrație: "Acesta reprezintă o nouă serie de hârtii și semnături care să certifice ceva de care o economie sănătoasă nu are nevoie. O hârtie în plus nu înseamnă o contribuție adusă societății, mai ales când noi milităm pentru reducerea birocrației acolo unde ea nu este absolut necesară."
"Concordia reprezintă peste 2.000 de firme, din 14 sectoare de activitate, care contribuie la PIB cu 26% și este prin lege partener de dialog social. Organizația noastră este finanțată exclusiv prin contribuțiile companiilor membre și credem că acesta este principiul care trebuie să stea la baza asocierii voluntare. Dacă statul român dorește să sprijine dezvoltarea, reformarea și modernizarea sistemului cameral sau a dialogul social în cazul nostru, ceea ce ar fi binevenit, poate găsi alte forme prin care să facă asta și care să nu denatureze mediului asociativ", a conchis reprezentantul confederației.
La rândul său, Coaliția pentru dezvoltarea României, care reunește cele mai importante organizații ale mediului de afaceri din țară, apreciază că instituirea unor cotizații obligatorii pentru firmele din România descurajează un mediu antreprenorial și investițional sănătos.
"Companiile și antreprenorii din România trebuie să aibă libertatea de a decide în ce formă se asociază și cu ce sume vor contribui în acest sens. Mai mult, trebuie să aibă libertatea de a se retrage din orice formă de asociere când consideră că aceasta nu le mai reprezintă interesele fără să fie forțați să finanțeze obligatoriu o organizație", se arată într-un comunicat al Coaliției.
Organizația atrage, totodată, atenția că introducerea certificatului de competență în forma propusă limitează capacitatea de inovare si dezvoltare a unei economii, introducând niveluri suplimentare de complexitate administrativă.
"România se clasează mai prost decât majoritatea țărilor din Uniunea Europeană în topurile privind ușurința începerii unei afaceri (locul 55 din lume). Obiectivul nostru este să urcăm în aceste topuri, privilegiind simplificarea și transparența administrativă, stimulând o piață liberă și atractivă pentru investiții noi și antreprenoriat", se arată în comunicat.
"Considerăm, de asemenea, că nicio organizație nu poate deține monopolul privind organizarea unor evenimente naționale, cum ar fi 'Topul Național al Firmelor’. Companiile trebuie lăsate să identifice în mod independent forma de asociere care li se potrivește, care le reprezintă și pe care doresc să o finanțeze din resurse proprii. Centralizarea acestui proces prin instituirea unor cotizații obligatorii aduce un deserviciu mediului privat, favorizând practici nesănătoase, contrare standardelor de bună guvernanță", a transmis organizația.
Camera de Comerț are antecedente
Camera de Comerţ a României (CCIR), o organizație neguvernamentală care are ca obiectiv declarat promovarea intereselor întreprinderilor, a mai încercat și în alte rânduri să-și crească veniturile, însă de data aceasta se folosește de sprijinul Parlamentului.
CCIR deține dreptul de folosinţă gratuită asupra terenurilor Romexpo pentru o perioadă de 49 de ani, până în anul 2053. Un proiect de lege din 2021 propunea ca un teren de 46 de hectare să fie transmis în mod gratuit CCIR, urmând ca aceasta să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall şi să construiască 14 clădiri-turn în curtea Romexpo.
Proiectul extrem de controversat a fost trimis spre reexaminare de către președintele Klaus Iohannis, contestat şi declarat constituţional de CCR, iar Comisia Europeană a considerat că inițiativa legislativă ar reprezenta o formă de ajutor de stat. În acest moment, legea a fost adoptată iar de Senat şi se află la Camera Deputaţilor.
Camera de Comerţ încercase în Parlament și în anii 2000, sub conducerea fostului președinte Mihail Vlasov, condamnat penal ulterior, să scoată Registrul Comerţului de sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi să-l readucă în subordinea Camerei de Comerţ.