Președintele Donald Trump își promovează noul val de tarife comerciale ca parte a doctrinei „America First”, însă efectele economice s-ar putea dovedi contrare sloganului.
În loc să consolideze poziția SUA, politica tarifară a lui Trump riscă să aducă avantaje economice Europei – în special în lupta împotriva inflației.
Pe măsură ce prețurile din SUA ar putea crește din cauza noilor taxe pe importuri, Europa ar putea beneficia de ieftinirea bunurilor și de întărirea monedei euro, ceea ce ar reduce presiunile inflaționiste de pe continent, arată o analiză CNN.
Într-un paradox economic, măsurile menite să „facă America mare din nou” ar putea, de fapt, „face Europa mare din nou”.
Efectele inverse ale tarifelor impuse de Trump
Motivele sunt multiple, de la un posibil val de exporturi chineze ieftine redirecționate spre Europa, până la recenta apreciere a monedei euro.
Pe lângă beneficiul direct pentru buzunarele consumatorilor europeni, o inflație mai redusă le oferă decidenților din zona euro spațiu de manevră pentru a reduce dobânzile - o pârghie importantă în sprijinirea economiei. În schimb, SUA s-ar putea confrunta cu dificultăți în a relaxa politica monetară dacă inflația continuă să crească.
Acesta este doar unul dintre modurile în care Trump ar putea „face Europa mare din nou”, așa cum au notat recent economiștii de la Nomura, un important grup de servicii financiare globale.
Și Fondul Monetar Internațional avertizează, în cel mai recent raport economic, că noile tarife impuse de Trump vor contribui la accelerarea inflației în SUA.
Motivul principal? Tarifele sunt, în esență, taxe aplicate importurilor - fie ele produse finite sau componente. Iar aceste costuri suplimentare tind să fie transferate direct asupra consumatorilor.
Există deja semne clare că unele companii vor majora prețurile în SUA pentru a acoperi noile taxe, în loc să le absoarbă din profituri. De exemplu, directorul general al Adidas a declarat recent că „majorările de costuri cauzate de tarife vor conduce, în cele din urmă, la creșteri de prețuri” în SUA. În afara Americii, însă, „nu există niciun motiv” pentru scumpiri din cauza acestor tarife, a adăugat Bjørn Gulden.
Impactul tarifelor din 2018, introduse în timpul primului mandat al lui Trump, sugerează că o nouă rundă de scumpiri este iminentă.
Un studiu din 2019, co-semnat de Mary Amiti de la Rezerva Federală din New York, a constatat o „transferare completă” a costurilor tarifelor în prețurile interne ale bunurilor importate.
Chiar și companiile care nu sunt direct afectate de tarife ar putea majora prețurile. „Producătorii interni își scumpesc produsele atunci când concurenții lor externi sunt forțați să facă același lucru din cauza tarifelor,” au explicat Amiti și colegii săi.
Până acum, Trump a impus un tarif suplimentar de 10% pentru aproape toate importurile de bunuri, alături de taxe mult mai mari pentru anumite sectoare și o taxă masivă asupra importurilor din China.
Estimările economiștilor
De cealaltă parte, Uniunea Europeană a amenințat doar cu tarife de retaliere limitate împotriva SUA.
UE ar putea introduce un răspuns mai ferm, care să majoreze prețurile importurilor americane, dar impactul asupra inflației europene ar fi oricum semnificativ mai mic decât cel așteptat în SUA. Spre deosebire de abordarea maximalistă a lui Trump, Europa vizează doar importurile dintr-o singură țară, a explicat pentru CNN George Buckley, economist-șef pentru Europa la Nomura.
Așa cum arată lucrurile în prezent, economiștii estimează că tarifele lui Trump vor încetini inflația în UE în acest an și în 2026, prin patru canale principale.
Efectul China
Unul dintre aceste canale este așa-numitul „efect China”. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a explicat recent că este de așteptat ca exportatorii chinezi să redirecționeze produsele destinate SUA către Europa.
„Aceasta va avea un efect de temperare a prețurilor,” a declarat Lagarde într-un interviu acordat platformei Washington Post Live. Cu alte cuvinte, mai multe bunuri pe piață înseamnă concurență mai mare și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori.
Jack Allen-Reynolds, economist senior la Capital Economics, a notat într-un raport din aprilie: „Concurența crescută din partea importurilor chineze ieftine ar putea duce la scăderea prețurilor la bunuri. Și, cum China se confruntă acum cu tarife mult mai mari decât anticipam, este probabil ca exportatorii să își reducă și mai mult prețurile pentru a scăpa de mărfurile care altfel ar fi ajuns în SUA.”
Exporturile Chinei către SUA sunt deja în scădere, iar datele din industrie arată o prăbușire a livrărilor pe mare luna trecută.
Un euro mai puternic
Politicile imprevizibile ale lui Trump au dus, de asemenea, la retragerea investitorilor din activele americane – inclusiv dolarul. În schimb, euro s-a întărit din 2 aprilie, când Trump a anunțat noile tarife de 10% asupra majorității importurilor și tarife și mai ridicate pentru produse din circa 60 de țări și blocuri comerciale, inclusiv UE.
De atunci, euro s-a apreciat cu 3% față de valutele principalilor parteneri comerciali ai zonei euro, inclusiv dolarul, apropiindu-se de un record istoric atins pe 22 aprilie. O monedă mai puternică înseamnă importuri mai ieftine, ceea ce duce, în general, la o ofertă mai mare de bunuri, concurență sporită și, implicit, prețuri mai mici.
Față de dolarul american, euro a crescut cu 4% de la începutul lunii aprilie.
„Cred că îngrijorările legate de economia SUA au fost factorul dominant în deprecierea dolarului,” a declarat Ruben Segura-Cayuela, șeful departamentului de cercetare economică pentru Europa la Bank of America. „În plus, multe dintre evoluțiile recente au creat o primă de risc suplimentară pentru activele financiare americane.”
Prețuri mai mici la energie
În paralel, anticiparea unui impact negativ asupra economiei globale cauzat de tarifele lui Trump a contribuit la scăderea prețurilor la energie după 2 aprilie, pe fondul așteptărilor privind o cerere mai slabă pentru combustibili.
Prețul petrolului Brent, reperul global, s-a prăbușit cu 17% după anunțul privind „Ziua Eliberării” tarifare.
Prețurile gazelor naturale au scăzut și ele, mai pronunțat în Europa decât în SUA. Iar această tendință ar putea continua, potrivit previziunilor publicate săptămâna aceasta de Banca Mondială. Aceasta estimează o creștere semnificativă a prețului gazelor naturale în SUA în 2025 și o ușoară creștere în 2026, în timp ce pentru Europa se preconizează o scădere a prețurilor anul viitor.
Scăderea încrederii și a consumului
Așteptările privind o încetinire economică globală, combinate cu incertitudinea extremă în privința politicilor comerciale, afectează cheltuielile companiilor și încrederea consumatorilor din Europa. Acesta este al patrulea mecanism care frânează inflația – economiștii cred că cetățenii europeni vor deveni mai reticenți în a cheltui.
Totuși, în ciuda acestor tendințe, există și factori care ar putea împinge inflația din nou în sus. Unul este aprobarea de către Parlamentul Germaniei a unui plan masiv de investiții în infrastructură și apărare. Un altul este acordul liderilor europeni, din luna martie, de a crește cheltuielile pentru apărare.
Însă aceste investiții se vor concretiza în timp – poate chiar peste câțiva ani. Iar, având în vedere nivelul actual de incertitudine la nivel mondial, este greu de prezis ce va urma.