Sistemul bancar și mediul de business din România nu vor avea prea mult de suferit din cauza sancțiunilor econonomice impuse Rusiei, din cauză că relațiile de afaceri dintre cele două state nu sunt foarte strânse.
Impunerea unor sancțiuni economice nu afectează niciodată doar țara sancționată. S-a văzut clar acest lucru, în anii din urmă, în timpul războiului sancțiunilor economice dintre SUA și China.
Mai exact, atunci când impunea sancțiuni economice Chinei, Washingtonul nu impunea măsuri pe teritoriul Chinei, ci sancționa Beijingul, de fapt, prin intermediul unor restricții care îi afectau cel mai tare pe oamenii de afaceri din Statele Unite care importau din China sau aveau alt tip de legătură comercială cu țara asiatică.
Urmăreşte LIVE desfăşurarea războiului din Ucraina, care a intrat în Ziua 5
Ideea este că o sancțiune îi afectează major pe toți cei implicați într-o afacere.
La fel se va întâmpla și în cazul sacțiunilor economice impuse Rusiei. Spre exemplu, Joe Biden a anunțat că Moscova nu va mai putea cumpăra niciun fel de componete din industria apărării care sunt de fabricație americană. Acest lucru va afecta Rusia, dar le va scădea vânzările, cel puțin periodic, și producătorilor din industria de tehnologie militară.
În același fel, excluderea mai multor bănci rusești din SWIFT – sistem internațional de emitere de ordine de plată și confirmări de plată – va crea efecte în lanț.
Practic, dacă o bancă rusească va emite un ordin de plata către una din Italia, prin SWIFT, banca italiană va putea da drumul la bani fără să mai aștepte, fizic, transferul din Rusia. Ulterior, transferul de bani va avea loc. Dar cei implicați în tranzacție nu sunt nevoiți să aștepte.
Eliminarea din SWIFT va afecta, pe de o parte, băncile rusești care nu vor mai putea face, în mod competitiv, operațiuni. Dar va afecta și afacerile care primesc sau fac plăți prin băncile rusești.
Din informațiile Spotmedia.ro, la acest moment, mediul de afaceri românesc nu are legături foarte puternice cu cel din Rusia.
Importăm gaze de la ruși (prin intermediul firmelor Conef Energy și WIEE România și Conef Energy, potrivit datelor producătorului rus Gazprom – n.red.) dar – de vreme ce avem temperaturi pozitive – cantitățile sunt mici, în această perioadă.
De asemenea, în România își desfășoară activitatea mai multe companii cu acționariat rusesc.
Cea mai mare, din punct de vedere al volumului afacerii, este Lukoil România, care – chiar dacă e administrată prin Litasco, o societate înființată în Elveția – este deținută de ruși.
Cu cei pese 1.600 de salariați ai săi, această firmă a înregistrat, în 2020, o cifră de afaceri de 5.981.460.015 lei și un profit de 149.693.449 lei.
De asemenea, ALRO Slatina – cel mai mare producător de aluminiu din România – are ca acționar majoritar (cu 54% din participație) grupul Vimetco, un grup deținuț de miliardarul rus Vitali Matsitski.
Chiar dacă recent a întâmpinat probleme din cauza prețurilor mari la energie, ALRO Slatina este o afacere valoroasă, în peisajul de business românesc.
Potrivit celor mai recente date raportate de Finanțe, ALRO a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 2.333..335.299 lei și un profit de 295.206.223 lei.
Oficial, doar circa 600 de socități rusești investesc în România. Dar oamenii de afaceri ruși pot investi în țara noastră prin intermediari români sau de alte naționalități.
Iar în acest caz e destul de greu de stabilit care e circuitul banilor din investiții și în ce măsură vor avea un impact sancțiunile impuse Rusiei asupra afacerilor din România.
În acest context, președintele Senatului, Florin Cîțu, a anunțat pe 24 februarie că a solicitat o analiză din care să reiasă nivelul de investiții rusești din România, dar și să se stabilească dacă există companii cu capital rusesc sprijinite cu ajutoare de stat de la București.