Războiul energetic a intrat vineri într-o nouă fază, prin anunțuri uriașe și de la Berlin, și de la Moscova.
Rusia a anunțat că va înlocui Nord Stream 2, care urma să lege Rusia şi Europa prin Germania, dar cărui dare în folosinţă a fost abandonată din cauza războiului din Ucraina, cu gazoductul „Forţa Siberiei 2”, care va duce gazul în China.
Ministrul rus al Energiei Aleksandr Novak a declarat, într-o vizită în Uzbekistan, că Rusia şi China urmează să semneze în curând acorduri cu privire la livrarea a „50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale” pe an prin viitorul gazoduct Forţa Siberiei 2.
Acest volum reprezintă aproape capacitatea maximă a Nord Stream 1 - 55 de miliarde m³ în total -, care a fost oprit de la 2 septembrie.
Prin acest gazoduct strategic, care leagă Rusia şi Germania, tranzita, până la 2 septembrie, o treime dintre livrările de gaze naturale ruseşti către Uniunea Europeană (UE).
Forţa Siberiei 2 urmează să alimenteze, în parte prin Mongolia, „energofaga” economie chineză. Data lansării lucrărilor de construcţie a fost stabilită în 2024.
Exporturile de gaze naturale ruseşti către UE ”vor scădea cu aproximativ 50 milairde m³” în 2022, a anunţat joi Novak.
Berlinul confiscă activităţile grupului rus Rosneft în Germania
Pe de altă parte, tot vineri Germania a anunțat că a confiscat activităţile gigantului rus Rosneft în ţară, cu scopul de a-şi „securiza” aprovizionarea cu petrol.
Filialele Rosneft în Germania - care reprezintă 12% din capacitatea de rafinare petrolieră a ţării - sunt plasate sub „administraţie fiduciară” forţată de către Agenţia naţională germană care gestionează reţeaua energetică, anunţă într-un comunicat Ministerul Economiei.
Prin această plasare sub tutelă „este vorba de a răspunde riscurilor care afectează securitatea aprovizionării” cu energie a Germaniei, precizează ministerul.
Această măsură priveşte filialele Rosneft Germania (RDG) şi societatea RN Refining & Marketing (RNRM), care deţin părţi în trei mari rafinării.
Guvernul german preia în acest fel controlul Rafinăriei PCK de la Schwedt (est), unde Rosneft deţine o parte majoritată (54,2%) şi care asigură aprovizionarea petrolieră a Berlinului şi a întregii regiuni din jurul capitalei.
În alte două instalaţii vizate - MiRo, la Karlsruhe, şi Bayernoil, la Vohburg - Rosneft deţine un pachet minoritar, alături de alţi mari actori petrolieri occidentali. Tutela a intrat în vigoare vineri şi este limitată, iniţial, la o perioadă de şase luni.
Precedent în domeniul gazelor
Berlinul a preluat deja controlul, la începutul lui aprilie, al fostei filiale germane a Gazprom, Gazprom Germania, cu scopul de a-şi securiza aprovizionarea cu gaze naturale.
Ulterior, Guvernul german a fost nevoit să deblocheze un ajutor în valoare de aproape 10 miliarde de euro, pentru a salva această entitate, ameninţată de faliment.
De-acum, el trebuie să garanteze viitoarea aprovizionare cu petrol, după ce Uniunea Europeană (UE) a decis să impună un embargo, din cauza războiului declanșat de către Rusia în Ucraina.
Germania s-a angajat să pună capăt importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an.
Rafinăria Schwedt prelucra până în prezent petrol rusesc trimis prin oleoductul Drujba („Prietenie”, în rusă), iar acest lucru nu se va schimba imediat.
Prin această preluare a controlului, Berlinul vrea mai ales să evite ca rafinăria să fie deposedată de anumite active de către proprietarul său, eventuală să fie pur şi simplu lichidată, din cauză că nu primeşte lichidităţi suficiente sau petrol rusesc.
Asemenea scenarii ar pune în pericol securitatea energetică a Germaniei.