România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.
Numărul tinerilor proprietari sau manageri de ferme a crescut de aproape patru ori în cinci ani. În 2020, la nivel naţional activau 155.740 de tineri, agricultura românească devenind la fel de atractivă precum cea din Spania, cea din Franţa sau cea din Italia, scrie Ziarul Financiar.
„Agricultura a devenit din ce în ce mai cool pentru tineri, pentru că în ultimii ani mai mulţi tineri au intrat în acest domeniu şi s-a creat efectul bulgărelui de zăpadă, adică au atras şi alţi tineri. Devine un mediu în care se formează comunităţi de tineri, iar experienţa este frumoasă“, spune tânărul fermier Răzvan Prelipcean, cofondator al fermei Naturleg, care cultivă 400 de hectare cu cereale şi legume în judeţul Ialomiţa.
El afirmă că se simte o tendinţa de întinerire a populaţiei din agricultură, dar mai e loc de creştere. Spre comparaţie, Franţa, care este lider în topul ţărilor din UE după numărul de tineri manageri sau proprietari de fermă sub 25 de ani, număra 302.340 de fermieri în 2020, dublu faţă de România.
La nivel de regiune, cei mai mulţi tineri fermieri din România sunt în sud-est (32.170), mai arată datele Eurostat. Numărul acestora este comparativ cu cel din regiunea Midi-Pyrenees din Franţa (32.640) şi cu cel din regiunea Aragon din Spania (35.430), conform aceleiaşi surse. Astfel, agricultura românească este la fel de atractivă precum cea din Spania sau Franţa.
Mai mult, dacă în 2016 România nu era nici macăr în top 10 ţări în ceea ce priveşte numărul tinerilor fermieri care acitvează în agricultură, în 2020 a depăşit Germania (64.800) şi Austria (40.130), state în care, în mod tradiţional, plecau tineri români să lucreze în agricultură.
„Au existat măsuri de investiţii din fonduri europene pentru tineri fermieri prin AFIR, cum este Măsura 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri», dar şi alte măsuri prin care au reuşit să realizeze anumite investiţii. De altfel, subvenţiile pentru suprafaţa lucrată sunt mai mari pentru tinerii fermieri, ca să-i susţină să se dezvolte şi să fie competitivi în raport cu cei mari“, a explicat Răzvan Prelipcean.
De asemenea, a existat o tendinţă firească de predare a fermelor de părinţi către copii.
„În cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură avem colegi care au preluat fermele familiei. E bine că afacerile se predau, pentru că se asigură continuitatea tradiţiilor, iar tinerii fermieri cunosc specificul fermei şi zonei şi duc cu uşurinţă mai departe businessul“, spune Prelipcean.
În ce privește ce ar mai trebui făcut, fermierul spune că acum, tinerii au acces dificil la capital, iar utilajele sunt scumpe chiar dacă le cumpără cu cofinanţare din fonduri europene.
„Avem nevoie inclusiv de capital de lucru şi ar fi bine ca statul să vină cu subvenţionarea dobânzii pentru investiţii în irigaţii, digitalizare şi procesare, căci tinerii fermieri sunt pasionaţi şi doresc să dezvolte agricultura, dar au nevoie de bani. Tinerii au energia, zvâcnirea, să facă schimbări, însă au nevoie de măsuri care să-i susţină să implementeze financiar ideile“, spune Răzvan Prelipcean.