Curtea de Conturi notează într-un raport că, în perioada 2014-2019, nu s-a realizat nicio investiţie în infrastructura aeroportuară la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Amânarea investiţiilor s-a suprapus cu creşterea nejustificată a numărului de angajaţi şi dublarea cheltuielilor de personal.
Curtea de Conturi a transmis, miercuri, concluziile unui raport de audit al performanţei aeroporturilor din România.
Iată principalele concluzii:
- Instabilitatea de la nivelul managementului, dar şi lipsa de implicare şi asumare a factorilor decizionali din cadrul Companiei de Aeroporturi Bucureşti au dus la zero investiţii în infrastructura aeroportuară, deşi prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiei au fost alocate sume importante pentru modernizarea acesteia
- Lipsa investiţiilor în infrastructura aeroportuară, în condiţiile creşterii semnificative a traficului aerian, a impus restricţii de operare, afectând performanţa aeroportuară şi scăzând gradul de satisfacţie a pasagerilor
- Creşterea exponenţială a traficului de pasageri, dar şi constrângerile de arhitectură ale Aeroportului Otopeni au dus la aglomerări în zonele de terminal, precum şi la creşterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităţilor de control
- Activitatea financiară a CNAB a înregistrat rezultate pozitive, ca urmare a creşterii semnificative a traficului aerian pe Otopeni şi a creşterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate.
- Numărul de pasageri care au tranzitat aeroportul Otopeni în 2019 a fost cu aproape 77% mai mare decât în 2014
- Veniturile operaţionale – însemnând venituri aeronautice (tarife de îmbarcare, de securitate, de aterizare/decolare, balizaj, staţionare etc.) şi venituri non-aeronautice (handling, chirii, parcare, protocol, publicitate etc.) – au crescut cu peste 60% în 2019 faţă de 2014 şi au reprezentat peste 95% din veniturile totale ale CNAB
- Pasagerii sunt principalii clienţi ai CNAB, prin tarifele de îmbarcare care au generat venituri cu 46% mai mari în 2019 faţă de 2014.
- La nivel naţional, Aeroportul Otopeni a deţinut o cotă de piaţă de aproximativ 80% din totalul traficului aerian de mărfuri procesate în România
- La 8 dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura de pasageri a fost utilizată sub capacitate, iar excepţie au făcut aeroporturile din Craiova, Iaşi şi Cluj Napoca.
- La Craiova, au existat situaţii în care capacitatea de procesare a pasagerilor a fost depăşită, infrastructura devenind subdimensionată, în principal la orele de vârf.
- La Iaşi, infrastructura aeroportuară a fost utilizată la capacitate maximă
- La Cluj infrastructura aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluţia traficului aerian înregistrat pe aeroport.
- În cazul a 5 dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iaşi, Cluj) patrimoniul a fost administrat şi exploatat în mod performant, beneficiile implementării investiţiilor creând premisele creşterii eficienţei utilizării aeroporturilor şi a atractivităţii acestora pentru beneficiari.
- Cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-şi susţină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iaşi şi Cluj au înregistrat profit. De asemenea, începând cu anul 2019, aeroportul din Suceava a înregistrat profit, devenind independent din punct de vedere financiar.