Săptămâna aceasta economistul-şef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia şi Belarus sunt foarte aproape de a intra în incapacitate de plată, ca urmare a sancţiunilor impuse de Occident pentru invadarea Ucrainei.
Ce înseamnă acest lucru ne explică Richard Partington, corespondent The Guardian pe probleme economice.
Datoriile externe ale Rusiei sunt relativ scăzute, iar sistemul său financiar este mai puţin integrat cu restul lumii decât în cazul altor ţări, însă chiar şi în aceste condiţii un default ar putea avea consecinţe neprevăzute.
O probă de foc pentru Rusia va avea loc miercuri, 16 martie, când va trebui să plătească datorii în valoare de 117 milioane de dolari – mai exact trebuie să plătească două cupoane pentru două emisiuni de obligaţiuni (are însă la dispoziţie o perioadă de graţie de 30 de zile pentru a face plăţile).
Incapacitatea de plată (default-ul) este ceea ce se întâmplă atunci când un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale, explică Partington. Aşa s-a întâmplat recent cu guvernele din Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, dar în această situaţie au fost de-a lungul timpului multe alte ţări.
Pentru Rusia nu ar fi prima oară când se întâmplă acest lucru: a mai fost în incapacitate de plată în timpul revoluției din 1917, dar și în 1998, când economia sa nu a reuşit să îşi revină după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar și din cauza costurilor războiului din Cecenia.
Cu toate acestea, Rusia a reuşit să ţină pasul cu plăţile în dolari, însă aşa-numita “criză a rublei” a avut un puternic impact negativ asupra economiilor ţărilor vecine şi a sistemului financiar global.
Care este situaţia acum?
Ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident în 2014, după anexarea Crimeii, Rusia şi-a consolidat în tot acest timp poziţia financiară, reuşind să aibă surplus bugetar şi să îşi reducă dependenţa de dolarul american.
Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei, adică banii pe care guvernul, companiile și persoanele fizice îi datorează creditorilor, s-au redus de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari, din care 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.
Dacă datoriile statului sunt relativ mici raportat la economia Rusiei, de aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro, companiile ruseşti se confruntă cu o problemă mai mare, având datorii de aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.
Se vorbeşte despre intrarea Rusiei în incapacitate de plată, în condiţiile în care sacţiunile aplicate băncii centrale şi celor mai mari bănci din această ţară perturbă tranzacţiile financiare.
Rusia are rezerve în monedă străină de 630 de miliarde de dolari, însă nu mai are acces la o mare parte din această sumă, în condiţiile în care SUA, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au îngheţat activele băncii centrale.
Aşadar, care ar putea fi consecinţele unui default al Rusiei? Pentru Rusia, acest lucru ar însemna că va fi mai greu să se împrumute în viitor, iar împrumuturile vor mai scumpe, ceea ce înseamnă că Guvernul de la Moscova ar putea fi nevoit să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.
Indirect ar putea fi afectat şi sistemul bancar global, însă economiştii subliniază faptul că legăturile Rusiei cu restul lumii nu sunt unele de importanţă sistemică, mai notează Partington.
C.S.