Care sunt cele mai mari blocaje în calea digitalizării companiilor? Proprii lideri.
În general, companiile sunt atât de performante cât sunt liderii lor. Se aplică și în cazul digitalizării. Un lider care nu decide integrarea tehnologiei în modelul de creștere al companiei, pentru că știe el mai bine, este liderul care ține compania pe loc. Pentru acest tip de lider, de multe ori, nealocarea de buget și nesusținerea sau nepromovarea inițiativelor sau proiectelor pilot reprezintă un exercițiu de putere.
Un alt blocaj este inerția angajaților. Obișnuiți să gândească și să acționeze potrivit unor tipare, aceștia arată rezistență la procese/fluxuri de lucru noi bazate pe tehnologie. Deși instruirea lor este esențială, mulți dintre ei nu și-o prea doresc.
Un alt blocaj important este integrarea cu tehnologia existentă. Funcționarea noilor platforme și tehnologii cu canalele existente este considerată o întreprindere prea dificilă și ar putea duce la daune pe termen scurt în profiturile liniilor de servicii, pe măsură ce experiența clienților este perturbată.
Securitatea datelor este de asemenea un blocaj. În timp ce implementarea unor tehnologii mai noi ar fi gestionabilă, respectarea standardelor de securitate și a reglementărilor vulnerabilizează companiile la atacurile cibernetice și le îngreunează calea către digitalizare.
Prețul proiectelor de digitalizare este și el un factor de blocaj. Cele mai multe companii “vor ieftin”. Cele mai multe aleg ce e mai ieftin, ca să plătească apoi mai scump peticirea rezultatelor decizionale printr-o nouă alocare de fonduri. Asta deoarece multe dintre companiile din România nu prețuiesc expertiza unor consultanți, care să-i însoțească în proces, de la selecția și achiziția de tehnologie relevantă la implementare și măsurarea rezultatelor. Neprețuirea și uneori disprețuirea expertizei ajunge să-i coste și mai mult.
Ce factori fac diferența în cazul companiilor care fac din digitalizare un succes?
Claritatea viziunii, care este înțeleasă și de middle-management și de angajații din prima linie. Conducerea nu trebuie neapărat să înțeleagă aspectele tehnice ale tuturor inițiativelor de transformare digitală, dar trebuie să aibă în minte scopul final și să-și încurajeze colegii să accepte schimbarea, stabilind o viziune pe care angajații o pot crede, o pot urma și o pot realiza.
În timp ce companiile ar putea avea nevoie de cele mai noi tehnologii digitale, cum ar fi inteligența artificială, pentru o perspectivă aprofundată, soluțiile tehnologice sunt doar instrumente. Fără instrucțiunile de operare corecte și oameni instruiți, tehnologia fie creează blocaje, fie îngroapă banii.
Factorul uman este foarte important, de fapt cheia nu este atât în tehnologie cât în oameni. Pentru creșterea productivității unei companii, oamenii și tehnologia sunt într-o relație de dependență reciprocă. Cheia este mixul potrivit de expertiză umană și tehnologie, care lucrează într-un model de operare coerent și flexibil având clientul în centrul inițiativelor.
Companiile care fac din digitalizare un succes sunt cele care au leadership luminat, viziune, mixul de expertiză și tehnologie și care știu să selecteze tehnologii care sunt din proiectare private, oferind infrastructuri construite, care se conformează dinamic la schimbările legislative privind managementul datelor.
Ce tipuri de susținere de la stat pot ajuta IMM-urile să se digitalizeze?
Printre tipurile potențiale de susținere de la stat pentru ca IMM-urile să se digitalizeze la nivel național sunt următoarele:
- Realizarea unui catalog online cu furnizori de servicii de digitalizare
- Realizarea unui catalog online cu incubatoarele (Digital Innovation Hubs) la nivel național
- Este oportun să se realizeze și o bază de date disponibilă cu furnizori servicii de auditare a implementării digitalizării IMM-urilor
- Realizarea unui calendar de comunicare a evenimentelor cu teme relevante pentru digitalizarea companiilor
- Punerea la dispoziție a unui Website Builder gratuit pentru construirea unui website minimal
- Crearea unui cadru legislativ adaptat pentru a răspunde nevoilor actuale ale IMM-urilor din domeniile de specializare inteligentă
Care sunt principalele credințe limitative în legătură cu digitalizarea?
Unii lideri de business, mai conservatori, cred că digitalizarea înseamnă doar social media. Adică o jucărie în mâna celor tineri care de fapt nu știu ce înseamnă să muncești. Alții cred că digitalizarea nu se referă și la industria lor.
Există uneori o suficiență a companiilor mari care, fiind încleiate birocratic, spun că digitalizarea are succes doar în companiile mici. Alteori că digitalizarea este un artificiu de comodizare a unor soluții informatice, care oricum ar fi apărut, doar că acum procesul integrării lor în companii se numește digitalizare.
În tot cazul, când nu e de-a dreptul eronată această retorică este cel mult conservatoare. Susținătorii, de multe ori decidenți, înțeleg nevoia unei puternice viziuni unificatoare, a unei guvernanțe și culturi corporative robuste, care să dea garanție că managementul investițiilor este bine făcut.
Managerii de top ai acestui tip de companii, sunt sceptici în legătură cu valoarea noilor trenduri digitale, iar preocuparea prudentă față de cheltuieli conduce la pierderea de oportunități în avantajul concurenței.
Studiile au arătat că ținând cont de cei doi indicatori (EBIT și marja de profit net), profitabilitatea pentru companiile conservatoare digital este de doar 9% prin comparație cu 26% în cazul companiilor cu management centrat pe transformare digitală.
Ce erori mari fac/pot face managerii în legătură cu digitalizarea?
Constatăm că un fenomen caracterizat prin impact impersonal, cum este pandemia, îi obligă chiar și pe cei mai reticenți să accepte schimbarea. Nu mai au scuze și nici pe cine să dea vina. Valul îi mătură, dacă nu au flotabilitatea operațională pe care le-o asigură măcar adoptarea unor soluții digitale.
Companiile sunt formate din oameni. Așadar, înainte de a te scufunda în oceanul tehnologiilor digitale, ca manager, e bine să te asiguri că oamenii pe care îi coordonezi pot înota. Succesul întregii transformări depinde de implicarea angajaților în digitalizare și din păcate aceasta este una dintre erorile pe care le fac managerii în legătură cu digitalizarea.
Dacă ai un rol de conducere sau măcar de coordonare, este nevoie de mai mult decât semnarea documentelor și sprijinirea pasivă a digitalizării. Ca să aibă adeziunea oamenilor, managerii trebuie să promoveze ideea digitalizării, apoi să motiveze și să inspire angajații de la toate nivelurile să se implice.
Diminuarea autonomiei proceselor interne este o altă eroare des întâlnită. În această privință adoptarea unui sistem CRM care înregistrează toate procesele interne, dezvoltă rețele logice și deduce informații legate de clienți, este indicată. Dacă se face corect, introducerea unui sistem CRM poate ajuta la automatizarea multor sarcini esențiale și de rutină.
Multe companii nu valorifică pe deplin caracteristicile tehnice și adoptă instrumente doar pe baza recomandărilor oamenilor de vânzări ai furnizorilor acestor tipuri de soluții. Invocarea rentabilității ca argument de forță pentru adoptarea schimbării este altă eroare. Este aproape ca o forță brută și nu generează implicare: „Am dreptate, te înșeli. Vă ofer date despre rentabilitate pentru a vă demonstra că acesta este lucrul corect de făcut ”.
Rezultatul inevitabil al acestei tactici sunt comportamentele pasiv-agresive. Majoritatea indivizilor vor simți că au pierdut, dar în adâncul lor încă mai cred că au dreptate. Sau, mai rău, vor crede că firma lor nu ia în considerare punctul lor de vedere și atunci apare neimplicarea.
În concluzie
Digitalizarea nu este simplă, și nu din cauza tehnologiei, ci a oamenilor. Am identificat liderii și absența digitalizării din planurile lor de dezvoltare a companiilor ca una dintre cauze, pasivitatea managerilor sau neacceptarea schimbării din partea angajaților ca alte cauze.
Oamenii sunt problema și tot oamenii sunt soluția. Ei sunt creatori de tehnologie și tot ei sunt cei care o pun la lucru. Cei care nu cred în potențialul pe care îl are tehnologia pentru a-și crește compania suferă de ”sindromul Kodak”. Adică de refuzul de a accepta realitatea pe care o trăiesc.
Instruirea continuă a oamenilor, crearea unei culturi a învățării, pilotarea unor proiecte de îmbunătățire a proceselor, contractarea de expertiză pentru adoptarea de soluții tehnologice relevante sunt doar câteva dintre măsurile pe care orice companie le poate adopta ca să-și dea șansa creșterii.
Citeşte alte articole scrise de Constantin Măgdălina
Despre Constantin Măgdălina
Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 9 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate.
Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor.
Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.
În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România.
Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.