Taxiurile fără șofer circulă deja pe străzile mai multor orașe mari din Statele Unite, cum ar fi San Francisco și Phoenix. Americanilor le plac. Dar încă nu e clar dacă vor putea să le folosească pe scară largă, în locul celor care au încă șofer la volan.
„E trecut de miezul nopții, sunt pe o stradă dintr-o zona rezidențială din San Francisco și tocmai am coborât dintr-un taxi. Mă sâcâie gândul că n-am închis bine ușa după mine.
În mod normal, nu mi-aș face griji. Dar asta nu e o plimbare oarecare. Am luat un robotaxi de la Cruise, iar cursa a fost fără șofer.
Așa că n-are cine să închidă ușa. Mă întorc să verific și constat că într-adevăr – deși nu rămăsese larg deschisă – ușa nu era închisă cum ar trebui.
O împing ușor. Dintr-un difuzor se aude o voce care mă întreabă dacă totul este ok. Îmi cer iertare pentru că n-am închis ușa. Ce se întâmpla dacă nu-mi dădeam seama? «Am fi rezolvat-o noi», spune vocea din difuzor”, a scris jurnalista Zoe Corbyn pentru BBC.
În Statele Unite sunt deja mai multe companii care încearcă să construiască o piață a serviciilor de taxi fără șofer.
Cruise – cu care a circulat jurnalistul britanic pentru a-și scrie articolul – poate scoate taxi-urile fără șofer pe traseu doar noaptea, în orele 22.00 și 5.30.
Iată cum decurge o cursă:
Dar există și o companie numită Waymo – subsidiară a Alphabet (care a creat Google – n.red.). Aceasta poate să își scoată mașinile pe traseu și în timpul zilei.
Însă niciuna dintre companii nu are voie să își trimită mașinile în zonele aglomerate din centru.
Jurnalistul american spune că mașinile le-au trezit interesul americanilor. Când le văd, oamenii se grăbesc să le filmeze și să le fotografieze. Dar asta nu înseamnă neapărat că toți ar accepta să și călătorească într-un astfel de vehicul.
Momentan, companiile iau mai puțini bani decât Uber sau Lyft. Și organizează călătorii de test, care sunt gratuite pentru pasagerii care se înscriu pe o listă și au răbdare până când sunt contactați de companii și invitați să ia un taxi fără șofer.
Mai jos puteți urmări înregistrarea unei alte călătorii, așa cum a fost ea înregistrată și comentată de un călător:
Jurnalista Zoe Cordbyn susține că s-a limbat destul prin San Francisco cu astfel de taxiuri. Uneori conduc mai prudent, comparativ cu un șofer uman. Alteori, nu. Corbyn a scris că – pe unele porțiuni de drum – stilul de condus semăna cu al său.
Dar atât taxiurile Cruise, cât și cele ale Waymo sunt privite cu scepticism, încă, de legiuitori.
După mai multe situații în care au frânat și au oprit inexplicabil, autoritățile au cerut lămuriri și au vrut să înțeleagă ce măsuri iau companiile care promovează acest tip de transport pentru a rezolva problemele.
Dar principalul obstacol în extinderea serviciilor de transport cu taxiuri fără șofer e de natură economică.
Ca să merite, acest tip de transport trebuie să facă bani. Or, la acest moment, companiile investesc sume uriașe în tehnologie și teste, dar încasează foarte puțin de la călători.
Iată cum explică Waymo că funcționează această tehnologie:
În plus, chiar dacă taxiul nu are șofer, nu înseamnă că firma nu are nevoie de personal. Ba chiar – într-o primă etapă – s-ar putea să aibă nevoie de mai mulți oameni decât un serviciu clasic de taxi.
Spre exemplu, pentru timpul în care staționează și așteaptă curse, șoferul de taxi nu este plătit. În schimb, echipa de IT care asigură funcționarea taxiurilor fără șofer trebuie să fie în permanență activă. Și trebuie plătită.
În situația în care cineva lasă ușa taxiului deschisă, altcineva trebuie să vină să o închidă. Adică un om plătit pentru a interveni. Mai e nevoie și de echipe de mentenanță, gata să meargă și să repare taxiurile care se strică pe traseu.
Asta, în timp ce în SUA sunt deja o mulțime de taxiuri clasice, cu șofer, care nu își găsesc clienți.
Rămâne să aflăm ce cale va găsi tehnologia pentru a putea intra mai mult pe această piață.