Alegeri parlamentare 2020: Partide nou înfiinţate, la alegerile legislative din 6 decembrie 2020

Registrul partidelor politice a înregistrat, după alegerile parlamentare din decembrie 2016, un număr relativ mare de noi partide politice, până la 50 de astfel de formaţiuni, potrivit informațiilor de pe site-ul Tribunalului București.

Multe dintre acestea s-au angajat în cursa electorală doar la alegerile locale din 27 septembrie 2020, fiind de regulă promotoare ale unor interese politice locale şi zonale şi neavând forţa de a propune candidaţi şi la scrutinul legislativ din acest an.

Printre partidele noi, care participă cu liste de candidaţi la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, în majoritatea circumscripţiilor electorale, se află: Partidul PRO România (care a fuzionat între-timp cu ALDE), Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS, în alianţă cu USR, dar care a fuzionat cu acest partid), Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Naţiunea Română, Partidul Noua Dreaptă, Partidul Naţiunea Română, Alianţa Renaşterea Naţională etc.

Site-ul https://parlamentare2020.bec.ro notează că, pe lângă partidele menţionate mai sus, au depus candidaturi constatate definitive şi formaţiunile înfiinţate înainte de alegerile parlamentare anterioare, din 2016: Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Noua Românie, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Ecologist Român, Partidul Socialist Român, Partidul România Mare, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Partidul Verde şi Partidul Mişcarea Populară.

• Ghid pentru alegerile parlamentare 2020 - Când au loc, unde și cum votăm
• Alegeri parlamentare 2020: Unde și cum votăm în țară
• Alegeri parlamentare 2020: Diaspora are 2 zile de vot! Unde și cum se merge la urne în străinătate
• Vrei alegeri corecte? Află cum te poți implica, cum devii observator și unde poți sesiza eventualele nereguli de la vot

PRO România

PRO România a fost înregistrat prin Decizia civilă nr. 163 din 20.02.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (dosar nr. 18966/3/2017). Preşedintele partidului este fostul prim-ministru şi preşedinte al PSD Victor Viorel Ponta. Formaţiunea are 46 organizaţii teritoriale şi 11.000 de membri, potrivit www.proromania.ro. Alţi lideri ai partidului: Nicolae Băncioiu, Mircea Titus Dobre, Adrian Ţuţuianu, Cătălin Nechifor, Adrian Marius Dobre.

În data de 8 noiembrie 2020, a avut loc Congresul pentru aprobarea fuziunii dintre Pro România şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), rezultând un nou partid care a fost denumit Pro România Social Liberal, care nu a fost încă înregistrat în Registrul partidelor politice. La alegerile legislative, va avea candidaţi doar PRO România, pe listele partidului fiind incluşi şi membri ai ALDE, în frunte cu liderul acestei formaţiuni, Călin Popescu Tăriceanu.

Un fost mare șef în SIE candidează pentru Pro România în Bucureşti: Ponta deschide lista la Cameră, iar Tăriceanu pe cea de la Senat

PLUS

Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) a fost înregistrat conform Deciziei civile nr. 58/DEC/P pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 31929/3/2018), la 26.10.2018. Membri fondatori: Daneş Raluca Florina - preşedinte; Iordache Iulia - vicepreşedinte; Iordache Adrian Alexandru - secretar general. Partidul îşi are originea în Mişcarea România Împreună.

Dacian Cioloş, fost prim-ministru, a fost ales ulterior, în două rânduri, preşedintele formaţiunii. PLUS se încadrează din punct de vedere ideologic în familia liberalismului fundamentat etic, potrivit www.ro.plus. Lideri ai formaţiunii: Dragoş Tudorache, Vlad Voiculescu, Monica Berescu, Victor Giosan, Oana Ţoiu, etc.

Alianţa 2020 USR-PLUS a fost înfiinţată la 2 februarie 2019 între partidele Uniunea Salvaţi România (USR) şi PLUS pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

La 15 august 2020, în cadrul unui congres, cele două formaţiuni ale Alianţei 2020, USR şi PLUS, au decis să fuzioneze. Noul partid USR-PLUS este condus de co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioloş.

AUR

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a fost înregistrată ca partid conform Deciziei civile nr. 63/DEC/P, pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 24194/3/2019) la 19.09.2019.

George Simion şi Claudiu Târziu sunt co-preşedinţi ai partidului.

PNŢMM

Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache (PNŢMM) este continuatorul în spirit, principii şi valori al PNŢ şi al PNŢCD, reînfiinţat sub acest nume de către Corneliu Coposu în decembrie 1989 împreună cu naţional-ţărăniştii supravieţuitori ai terorii comuniste, menţionează site-ul partidului, http://pnt-maniu-mihalache.ro.

Radu Rizescu este preşedintele formaţiunii, iar Alexandru Kala Popescu este secretar general.

PNRo

Partidul Naţiunea Română (PNRo) urmăreşte, conform site-ului propriu, www.pnro.ro, respectarea valorilor universale ale libertăţii, demnităţii umane şi a legilor democraţiei, iar identitatea naţională şi siguranţa statului constituie valori primordiale, promovate şi susţinute de PNRo.

Preşedintele partidului este John I. Banu Muscel.

Noua Dreaptă

Partidul Noua Dreaptă este partidul naţionaliştilor români, potrivit www.nouadreapta.org. Provine din "Asociaţia Forumul Creştin Piaţa Universităţii", redenumită "Forumul Creştin Noua Dreaptă". Din anul 2007, Noua Dreaptă a fost înregistrată sub denumirea de "Asociaţia Noua Dreaptă", avându-i ca membrii fondatori pe Tudor Ionescu, Mihai Rapcea şi Swen Moritz.

Preşedintele partidului este Tudor Ionescu, iar vicepreşedinte Dorin George Lala.

ARN

Alianţa Renaşterea Naţională (ARN) este, conform propriei caracterizări, un partid conservator, creştin democrat, de centru dreapta, liderul formaţiunii fiind Peter Costea, iar preşedinte executiv, Beniamin Lup, notează https://aliantarenastereanationala.ro.

Cadrul legislativ

Prima lege care reglementa partidele politice după 1989 cerea ca un partid politic să aibă doar 251 de membri fondatori pentru a fi înregistrat.

Legea partidelor politice s-a modificat în 1996, astfel încât numărul de membri necesar pentru înregistrarea unui partid politic a crescut de la 251 la 10.000.

Prin Legea partidelor politice nr. 14/2003, lista de semnături cu membrii fondatori, necesară pentru înregistrare, trebuia să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.

Totodată, o nouă modificare a Legii partidelor politice în 2015 a oferit posibilitatea unui partid politic de a se înregistra la tribunal cu doar trei membri fondatori. Lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea partidului trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti, specfică site-ul https://lege5.ro.