Lituanianul Gitanas Nauseda şi-a anunţat duminică realegerea în funcţia de preşedinte, după o campanie dominată de preocupările legate de securitatea în această ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, vecină cu Rusia, relatează Reuters.
Naţiunea baltică de 2,8 milioane de locuitori a fost un aliat ferm al Ucrainei de la invazia Rusiei din 2022. La fel ca alte ţări din regiune, se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Moscovei.
Rezultatele din aproape 90% din secţiile de votare au arătat că Nauseda, în vârstă de 60 de ani, a obţinut aproximativ trei sferturi din voturi, fiind urmat de premierul Ingrida Simonyte, în vârstă de 49 de ani, din partea partidului de centru-dreapta aflat la putere, Uniunea Patriei.
Fost economist la grupul bancar suedez SEB, care nu este afiliat niciunui partid, Nauseda a câştigat primul tur al alegerilor din 12 mai cu 44% din voturi, mai puţin decât cele 50% de care avea nevoie pentru o victorie categorică.
Puţin peste jumătate dintre lituanieni cred că un atac rusesc este posibil sau chiar foarte probabil, potrivit unui sondaj ELTA/Baltijos Tyrimai realizat între februarie şi martie. Rusia a respins în mod regulat îngrijorările că ar putea ataca un membru NATO.
Gitanas Nauseda le-a spus susţinătorilor din capitala Vilnius că va continua să lucreze la capacităţile de apărare ale ţării. "Independenţa şi libertatea lituaniană sunt ca un vas fragil pe care trebuie să îl preţuim şi să nu se fisureze", a spus el.
Atât Nauseda, cât şi Simonyte susţin creşterea cheltuielilor pentru apărare la cel puţin 3% din produsul intern brut al Lituaniei, de la 2,75% cât este planificat pentru acest an.
Dar Nauseda, care este un conservator social, s-a ciocnit cu Simonyte în alte probleme, inclusiv dacă să acorde o recunoaştere legală parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex, la care Nauseda se opune. El a spus că astfel de uniuni ar fi prea asemănătoare cu căsătoria, pe care constituţia Lituaniei o permite doar între un bărbat şi o femeie.
Preşedintele Lituaniei are un rol semi-executiv, care include conducerea forţelor armate, prezidarea organismului suprem de apărare şi politică de securitate naţională şi reprezentarea ţării la summiturile UE şi NATO.
Preşedintele stabileşte politica externă şi de securitate în tandem cu guvernul, poate exercita dreptul de veto asupra legilor şi are un cuvânt de spus în numirea unor oficiali cheie, cum ar fi judecătorii, procurorul-şef, şeful apărării şi şeful băncii centrale.