ITIA a intervenit cu precizări la două luni după ce Simona Halep s-a ales cu o pedeapsă considerabil scăzută la TAS și a putut să revină în circuit.
Într-un articol publicat miercuri, jurnaliștii de la BBC se întreabă dacă sistemul de anti-doping din tenis chiar prinde sportivii dopați ori distruge cariere. Un exemplu în acest sens este cazul Simonei Halep, despre care jurnaliștii britanici menționează că „și-a menținut întotdeauna inocența și a criticat în mod regulat procesul, descriindu-l drept o tortură”.
Inclusiv Darren Cahill a acuzat ITIA că a formulat acuzații false și a cerut o adevărată revoluție în domeniu.
În replică, directorul executiv al ITIA, Karen Moorhouse, a respins declarațiile făcute de Darren Cahill și a susținut că "totul a fost făcut ca la carte" în cazul Simonei Halep. Totuși, ea recunoaște că întorsătura de situație din cazul Simonei Halep "a ridicat câteva întrebări corecte și importante".
"Credem că cei mai mulți jucători de tenis sunt curați și intenționează să respecte regulile. De asemenea, este corect să spunem că unii sportivi vor alege să trișeze, iar alții pot încălca regulile din cauza neglijenței ori din neatenție", a mai transmis ITIA, care în 2023 a efectuat 7.247 de teste antidoping, dintre care 13 au fost eșuate.
Simona a primit o suspendare de 4 ani la Sport Resolutions, dar aceasta a fost redusă de TAS la doar 9 luni.
Având în vedere lentoarea cu care s-a derulat procesul, Simona a putut să revină în circuit la jumătate de an de când își ispășise, de fapt, pedeapsa de la TAS. ITIA a fost acuzată că a tergiversat intenționat cazul, dar argumentul forului este că dosarul a avut 8.000 de pagini.