Violența domestică nu înseamnă doar bătaie. Aplicația care te poate ajuta să salvezi o viață

Violența domestică nu înseamnă doar bătaie. Aplicația care te poate ajuta să salvezi o viață

Ai fost victima unui abuz sau cunoști pe cineva care tocmai a pățit asta? N-ai timp de pierdut: fără măsuri urgente, se va repeta!   

Instalează-ți acum aplicația Bright Sky, creată de Fundația Vodafone. Poate fi primul pas pentru salvarea unei vieți!

Cine și cum poate folosi această aplicație și cum ajută ea concret victimele violenței domestice a explicat, la Digital Shift, directorul executiv al Fundației Vodafone, Angela Galeța.

Mai jos puteți asculta întreaga discuție de podcast:

Iată și câteva dintre declarațiile Angelei Galeța și minutele la care le puteți asculta.

Ce înseamnă violența domestică. Nu sunt doar bătăile (de la min. 05:51):

„Atunci când ne gândim la violență domestică, probabil cei mai mulți dintre noi se gândesc la violența fizică. La bătaie. Pare cumva cea mai la îndemână, cea mai cunoscută.

Dar să nu uităm că există multe alte forme de violență domestică.

Cum ar fi, de exemplu, violența psihologică. «Nu mai merge să te întâlnești cu prietenele tale, te învață numai prostii. E mai bine să stai cu mine. Eu îți vreau binele». Sau «Familia ta ne influențează negativ. Uite ce rău ne este, ne certăm de fiecare dată după ce te duci să te întâlnești cu părinții».

Putem să vorbim de violență sexuală. Soțul are dreptul întotdeauna la o relație sexuală, chiar dacă femeia vrea sau nu.

Putem să vorbim de violență religioasă. «Nu te mai duce la biserică, e o prostie! Stai acasă» sau nu știu, «Schimbă-ți religia!» și lucruri de genul acesta.

Deci sunt multe, multe alte forme de violență.

Cea economică. «De ce te duci tu la serviciu? Nu te duce, că te obosești! Mai bine stai acasă!». La început nici nu pare violență, pare un fel de grijă, nu? Dar statul ăsta acasă înseamnă dependența economică de partener.

Anglea-Galeta-Gabriel-Kolbay

Ce te faci dacă, pe lângă această violență economică apare violența fizică? Dacă într-o zi apare o palmă sau și mai mult decât o palmă și tu vrei să pleci din acea relație, ce faci? Pentru că neavând un loc de muncă, neavând un venit al tău stabil, va fi foarte, foarte complicat”.

ADVERTISING

Cine sunt victimele? (de la min. 07:45):

„Cele mai multe cazuri raportate, într-adevăr, sunt legate de violența asupra femeilor.

Dar victime ale violenței domestice pot fi și bătrânii, pot fi și copiii. Pot fi și persoanele aflate în îngrijire a altor persoane din diverse motive: că sunt bolnave, că sunt imobilizate și așa mai departe.

Dacă ar fi să ne uităm un pic la cifre, de exemplu, anul trecut, Poliția Română a raportat undeva peste 100.000 de cazuri din sfera violenței domestice. Dintre acestea, undeva peste 38.000 au fost violențe fizice.

(…) colegii noștri din organizațiile care lucrează în domeniu cred că este cumva doar vârful aisberg-ului, exact așa cum spuneai. Pentru că sunt foarte multe cazuri neraportate în același timp.

Însă mie îmi place să văd jumătatea plină a paharului. Și atunci m-aș uita la faptul că, de exemplu, în 2023, față de anul anterior, au fost cu 4,8% mai multe cazuri raportate (deci nu neapărat mai multe cazuri, dar mai multe raportate - n.red.).

(…) Aș vrea să să ne gândim că înseamnă că lumea a prins curaj, începe să înțeleagă ce înseamnă violența domestică. Și nu, nu este OK să rămâi într-o relație abuzivă”.

Cum se transformă cineva în agresor? (de la min 10:35):

„Sunt mulți factori care influențează violența domestică.

Am putea să pornim de la ceea ce spuneai tu cumva, de la factorii culturali.

Trăim într-o țară în care, da, am crescut cu «Bătaia ruptă din Rai» și «Unde de mama, crește».

Și un copil care a fost agresat și a trăit într-o familie în care exista abuz, probabil va face lucrul acesta.

Cel mai probabil va face și el lucrul acesta. Trăim de asemenea într-o țară în care bărbatul este văzut ca șeful familiei, femeia este supusă a bărbatului. Trăim într-o țară în care încă divorțul este văzut ca o rușine, da, ca un eșec. Și atunci e mai complicat să te separi de partener. Există evident și factori economici care duc de cele mai multe ori la sărăcie, duc la violență. Alcoolul poate fi un factor care influențează lucrul acesta.

Angela-Galeta-Gabriel-Kolbay-Spotmedia-podcast

Ce aș vrea să spun însă, apropo de de agresor: ar trebui să nu uităm că agresorul nu se poate schimba fără ajutor de specialitate. Este o greșeală să credem că o să se schimbe în timp. Sau că-l fac eu (victimă - n.red.) să se schimbe. Nu se va întâmpla lucrul acesta”.

ADVERTISING

Cum privim noi victimele (de la min 15.12):

„Cred că prima greșeală pe care noi toți o facem atunci când ne gândim la victime este că judecăm și că evident ne gândim: «Bine, dar de ce nu pleacă?». Dar sunt multe aspecte în spate.

Din punct de vedere material: n-are unde se duce.

Apoi să nu uităm că vorbim în primul rând de abuz emoțional. Femeia aceea l-a iubit sau încă îl iubește pe agresor.

(…) vorbeam la un moment dat cu cineva din poliție care îmi spunea că statistic vorbind, victima încearcă undeva până media este de aproape 7 ori, adică până când se rupe total dintr-o relație abuzivă. De multe ori încearcă, pleacă, se întoarce. Și tot așa.

Deci aș spune că dacă vrem cumva să schimbăm statisticile legate de acest fenomen, ar trebui ca fiecare dintre noi să începem să ne documentăm și să înțelegem ce înseamnă violența domestică și să ne gândim cum am putea să ajutăm.

Hai să vorbim onest. Dacă, nu știu, vezi o femeie care are urme, care e vânătă? Știm cum să reacționăm? Dacă ai o angajată care vine așa la serviciu, ce faci?

Cred că e important, cum spuneam, să nu judecăm. Să-i spunem că suntem acolo, că dacă are nevoie de ajutor, poate să apeleze la ajutorul nostru. Să-i oferim informații. Uite, putem să-i povestim despre aplicația Bright Sky, unde găsește foarte multe informații despre ce înseamnă abuz.

Sau poate persoana tocmai a ieșit dintr-o relație abuzivă. Să fim acolo! De multe ori, abuzul se propagă și numărul de cazuri de violență domestică raportate devine din ce în ce mai mare din cauză că există această nepăsare. Îmi pare rău să spun asta, dar există.

(...) Uite și aici poate să ajute aplicația noastră, Bright Sky. Pentru că aplicația nu este doar pentru victimele violenței domestice, e pentru fiecare dintre noi.

ADVERTISING

Pentru că citind informațiile din aplicație și folosind diferite chestionare și ghiduri din aplicație, înțelegem ce înseamnă violența domestică și inclusiv cum să reacționăm într-o astfel de situație. Cum putem să ajutăm o victimă”.

Cum a apărut aplicația Bright Sky. Cât de folosită este?

„Aplicația a pornit inițial din Marea Britanie.

Când am aflat despre ea, aveam deja proiecte în sfera serviciilor sociale.

Știam că violența domestică este o problemă în România, am mers și am stat de vorbă cu cei de la Poliția Română, cu Asociația Necuvinte, care este o asociație activă în domeniul prevenirii și protejării victimelor violenței domestice și ne-am dat seama că ar fi extrem de utilă o astfel de aplicație în România. Și atunci ne-am apucat de treabă. Am început undeva în 2019. Ok.

Când spun că ne-am apucat de treaba asta, a presupus ca tot conținutul existent în aplicație în Marea Britanie la momentul respectiv, de exemplu, să fie adaptat local, pentru că nu poți să iei o aplicație așa și să spui OK, ce merge în Anglia merge și la noi, adaptat cu legislația. Interfața este similară, dar trebuie adaptat la legislația locală.

În aplicație avem o bază de date cu resurse, în care poți găsi informații despre toate serviciile publice sau private care oferă asistență victimelor violenței domestice. Și atunci, evident, trebuia documentată toată acea bază de date.

Deci n-am apucat de treabă. Am făcut conținut în română, engleză și maghiară și am lansat aplicația undeva în 2020.

Ea era gata la începutul anului, fix când a început pandemia. Apoi a apărut întrebarea «Ok, o lansăm acum sau mai așteptăm până trece?». Că știi, dacă-ți aduci aminte, la începutul pandemiei credeam că este ceva așa, pasager. Și când am văzut că se îngroașă gluma, am lansat aplicația printr-o conferință de presă online, în luna mai. A fost o experiență pentru noi toți și s-a dovedit că am făcut foarte bine că am lansat-o.

Pentru că în prima lună de la lansare am avut undeva peste 1.500 de accesări. Și până la finalul anului, am avut peste 4.500 de de accesări.

(...) Acum aplicația există în 13 țări. În toate cele 13 țări - cu aplicație și site web - are undeva la peste 950.000 de accesări. Iar în România, ne apropiem de 100.000 de accesări (…) Și avem peste 10.000 de utilizatori unici”.

Ce altceva mai oferă aplicația Bright Sky? (de la min 22:51)

„Nu colectăm informații despre utilizator, pentru că aplicația nu stochează niciun fel de informații în momentul în care cineva descarcă aplicația.

Nu trebuie să creez un cont. Aplicația nu-ți cere nicio informație tocmai pentru a proteja victima.

Cum funcționează?

Am descărcat aplicația, pe telefon sau desktop. Dacă vorbim de o situație amenințătoare de viață, despre un risc major, primul lucru pe care trebuie să-l facă victima este să sune la 112. Există buton de apelare rapidă.

Sunt acolo și alte sfaturi despre cum să se protejeze și cum să evite conflictul.

Sunt lucruri care pot părea de bază, dar pe care e bine să le știi dinainte. Să te pregătești. Spre exemplu, dacă soțul urmează să devină violent, e bine să nu te refugiezi într-o cameră din care să nu poți ieși. Cel mai bine - dacă stai la curte - e să găsești o cameră care să aibă fereastră, să poți să fugi.

E bine să ai un cod al tău, cu un prieten, cu un vecin sau cu altcineva.

Sunt informații de cum spuneam despre toate serviciile de la centre care oferă adăpost acolo (doar număr de telefon, nu și adresa, pentru că sunt date protejate - n.red.).

Găsim numere de hotline, date de contact, telefon și e-mail de la organizații neguvernamentale specializate care pot oferi asistență juridică și psihologică, pot ghida victima ce poate să facă pentru a pentru a ieși din relația abuzivă.

Ce altceva mai oferă aplicația? La ce o mai putem folosi? (de la min 25:34)

„Este un capitol, cel mai utilizat din aplicație. Ghidul care explică formele de abuz. Oamenii intră și află că sunt mai multe forme de abuz, după cum spuneam mai devreme.

O zonă foarte folosită se numește «Este abuz». Este acolo un chestionar de evaluare sau auto-evaluare. Dacă răspunzi la întrebări, îți dai seama dacă ești sau nu într-o relație abuzivă sau dacă persoana pentru care tu completezi chestionarul este într-o relație abuzivă.

Există un un capitol de demontare a miturilor (…) răspunzând îți apar alte semne de întrebare, pentru că îți dai seama că de fapt, ceea ce tu considerai că nu este abuz este de fapt abuz.

Un exemplu: «Știu că prietena mea îl manipulează pe prietenul ei, îl influențează, nu se mai vede cu noi. S-a izolat, dar e o formă de iubire. Cred că ea iubește foarte mult, ne neapărat o formă de abuz». Ei bine, nu! Este o formă de abuz!

Apoi, există o facilitate extrem de utilă victimelor în aplicație. Se numește «Jurnalul meu».

«Jurnalul meu» învață victima să-și creeze o adresă de email de care să nu știe agresorul. Și prin «Jurnalul meu» poate trimite către acea adresă de email fotografii, înregistrări video, audio pe care le poate folosi ulterior ca probe în instanță.

Aplicația poate fi instalată, dezinstalată și nu se stochează nimic în telefon. Deci, în momentul în care victima a trimis acele poze, înregistrări prin facilitatea jurnalul meu, ele ajung la acea adresă de email securizată, nu rămân în telefon, nu rămân în aplicație. Le-a șters din telefon și agresorul nu le va putea găsi”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇