Peste 210 reprezentanți ai sectorului imobiliar din România s-au reunit, pe 4 martie 2024, la cea de-a XVIII-a ediție a evenimentului „Real Estate & Construction Forum”, organizat de BusinessMark la București, pentru a analiza și dezbate provocările cu care se confruntă sectoarele retail, industrial & logistics, office și rezidențial, în contextul tuturor provocărilor din ultimii ani și care sunt perspectivele pentru viitor, ținând, totodată, cont de faptul că 2024 este un an definitoriu pentru România, la nivel decizional.
În cadrul celor patru paneluri, s-a mai vorbit și despre impactul pe care blocarea permiselor de urbanism le va avea asupra sectorului imobiliar în următorii ani și cum se va reflecta acest lucru asupra clienților, despre cum România reprezintă o piață tot mai atractivă pentru investitori, despre proiectele și oportunitățile de dezvoltare din afara Bucureștiului.
PANEL CU FOCUS PE SECTORUL RETAIL
Primul panel a avut focus pe sectorul retail și a fost moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers Romania și a abordat subiecte precum: perspectivele anului 2024 pentru industria de retail, cât de competitivă rămâne România ca piață de retail în contextul actual și care sunt planurile de dezvoltare/investiții ale jucătorilor din industrie.
Contextul adus de inflație, oamenii au început să fie mai atenți la ce pun în coș, să urmărească reducerile. Astfel, deși mall-urile rămân un loc de socializare, pentru retaileri este o provocare să aducă oamenii înapoi în magazine. În acest context, Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | Romania, a precizat: „Oamenii caută relația preț-calitate, s-au orientat foarte mult către discounteri, dar nu numai. Căutăm, în mall-urile noastre, să avem un target cât mai variat, să înglobăm toate nevoile și cerințele consumatorilor. Ei vor, generalizat, produse care să fie și ieftine, dar și bune. S-a văzut, însă, și influența digitalizării. Se poate observa o tendință de omnichannel, iar colegii de la marketing se adresează atât tinerilor, care sunt pe TikTok și Instagram, cât și celorlalți consumatori, pentru a-i aduce cât mai aproape de mall. Este un parteneriat între mall și retailer. Mall-urile au rămas, în percepția oamenilor, ca niște locuri de socializare, ca niște locuri unde ai tot ce îți trebuie, din punct de vedere al consumului, dar ai și contactul social cu oamenii.”
La rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a adăugat că oamenii au început să renunțe la produsele neesențiale, comportamentul consumatorului fiind influențat de buget. Astfel, centrele comerciale de tip outlet sunt tot mai de interes pentru acești cumpărători.
„Oamenii caută să economisească, dacă se poate. Studiile efectuate anul trecut ne arată această tendință a consumatorilor de a fi precauți. Este un context favorabil pentru outlet-uri, nu doar în România, ci și în afara țării. Oferta pe care o avem în magazine, faptul că nu e atât de aglomerat în timpul săptămânii, atmosfera din centrele noastre îi fac pe consumatori să se întoarcă lunar sau la câteva luni (...). Cred că, pentru centrele de tip outlet, va fi important să adauge în portofoliu și zone de leisure, să îmbunătățească oferta de food și cred că, ancore precum hipermarketurile, vor deveni ancore esențiale pentru aceste centre, ce sunt situate, de obicei, în afara orașelor. Lucrăm la astfel de proiecte”, a adăugat ea.
Această dorință a oamenilor pentru produse de calitate la preț redus s-a transpus, în cazul Auchan Retail România, în proiecte de discount, a precizat Venera Maria Munjev, Asset & Expansion Manager, Auchan Retail România.
„A fost un an în care supermarketurile deschise s-au poziționat foarte bine. Pentru noi, a fost foarte important să păstrăm niște prețuri accesibile. Oamenii au avut nevoie de aceste prețuri. Astfel, am creat proiecte de discount, la Timișoara și Ploiești. Nevoia a fost clară, însă e important să consolidăm. Nu este ușor să vinzi produse de calitate la prețuri reduse. Vrem să aducem formatul de tip discount mai ales acolo unde avem mai multe magazine de tip hipermarket. Pe lângă Ploiești și Timișoara, urmează să aducem încă 5 proiecte de acest tip. Vrem să venim cu prețuri accesibile și de calitate, în care partenerii locali să fie implicați”, a mai spus ea.
Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat folosirea inteligenței artificiale pentru a optimiza anumite aspecte în magazinele fizice. Astfel, Ömer Süsli, Owner, Praktiker Romania, Turkey - Romania Business Council Member, DEIK Foreign Economic Relations Board, a punctat: „Pentru noi, anul 2023 a fost unul foarte bun, dar sperăm ca 2024 să fie și mai bun. Anul acesta, așteptările noastre sunt foarte mari. Toate locațiile sunt aproape ocupate, cu excepția celor din Râmnicul Vâlcea. Avem în jur de 50 milioane de euro alocate pentru expansiune în zona retail și încă 50 de milioane pentru zona de office sau hotelier. Sperăm ca în 2024 să avem primul hotel funcțional (...). Suntem tot timpul cu un pas mai aproape de tehnologie – avem reglementări la fiecare centru comercial; știm în fiecare zi câte persoane intră în magazinele noastre, care este media bonurilor eliberate.”
Unul din aspectele ce pot fi optimizate cu ajutorul tehnologiei este eficiența energetică. Astfel, Vlad Caragea, Smart Building Specialist, EnergyPal, a vorbit despre apetența tot mai mare pentru astfel de soluții. „Pentru a crește eficiența energetică într-un centru comercial, ar fi util să avem un sistem BMS. Trebuie să urmărim consumul, pentru a vedea unde trebuie să intervenim. Această monitorizare este precum o vizită la medic: putem vedea unde sunt pierderi, dacă rămân lumini aprinse noaptea. Astfel, se pot evita consumurile anormale. Ne bucurăm că, în ultimul an, proprietarii de centre comerciale au început să vină către noi, își doresc eficiență energetică. S-a schimbat modul de operare, pentru că și chiriașii caută centre comerciale eficiente, își doresc facturi reduse la utilități”, a subliniat el.
PANEL CU FOCUS PE SECTORUL INDUSTRIAL & LOGISTIC
Cel de-al doilea panel al conferinței a fost dedicat sectorului industrial și logistic, fiind moderat de Ionuț Oprea, Publisher „Romania's Real Estate Guides“, Market Pulse Reports și a abordat subiecte precum: evoluția pieței, atât din perspectiva cererii, cât și a dezvoltării de noi proiecte logistice și industriale, care sunt principalele repere în ceea ce privește piața de închirieri, extinderi și investițiile noi, dar și care este nivelul chiriilor prime din București și din principalele hub-uri industriale și logistice din România.
În ultimii doi ani, nivelul chiriilor a crescut cu 30-50%, a explicat Victor Coșconel, Director | Head of Office & Industrial Agencies, Colliers Romania.
„În ceea ce privește nivelul chiriilor, în ultimii doi ani s-a construit mult mai puțin speculativ – vedem un nivel de vacancy undeva la 5%. Cumva, asta a favorizat și creșterea chiriilor. Anii trecuți au venit cu un impact major din cauza creșterii costurilor pentru materialele de construcție. Investițiile în sustenabilitate nu sunt nici ele cele mai ieftine. De doi ani vedem o creștere a nivelului chiriei între 30 și 50%. Cred că este un lucru bun, pentru că asta îl poate ajuta pe chiriaș să beneficieze de un spațiu mai eficient. În ciuda acestor creșteri, aș spune că viitorul nu arată deloc rău pentru România. Sunt îmbunătățiri vizibile în zona de infrastructură. Suntem într-un mediu favorabil României pentru continuarea acestor dezvoltări”, a adăugat el.
La rândul său, Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks, a intervenit precizând că dincolo de regiunea București, încep să se dezvolte și orașele din nord-estul și sud-vestul țării. „Sunt deja câteva orașe din nord-estul țării, din sud-vestul țării, care se dezvoltă. Acestea nu au fost neapărat luate în calcul de clienții pe care îi aveam în trecut, ceea ce aduce încredere dezvoltării noastre. Sunt, în continuare, orașe ce nu au spații de clasă A, iar operatorii din acele locuri funcționează în clădiri industriale vechi, ce nu sunt tocmai eficiente. Rezidențialul se dezvoltă, dar asta constrânge și mai mult aceste spații. Cred că vom vedea, în următorii ani, din ce în ce mai multe orașe cu dezvoltări noi”, a adăugat ea.
Interesul pentru clădiri sustenabile, eficiente energetic, este tot mai vizibil astăzi, a precizat Șerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision. „Sustenabilitatea este un concept la ordinul zilei și nu se mai poate dezvolta altfel. Aproape 35% sunt producții destul de consumatoare de energie și, atunci, alternativa verde este aproape mandatorie pentru ei. Ce construim nou se face numai în ideea de a asigura o amprentă de carbon mai scăzută. Vorbim despre panouri fotovoltaice, despre materiale mai sustenabile. Cred că este foarte important să ai și suportul chiriașului – este foarte greu să dezvoltăm speculativ”, a adăugat el.
„Există o preocupare pentru montarea de panouri fotovoltaice. Continuăm cu o logică firească de certificare a proiectelor noastre pe ceea ce înseamnă mobility, waste management. La nivel de grup, dezvoltăm proiecte pe care le numim MLP Business Park – e o preocupare pe care o avem și pentru România. Avem o pondere de 8-9% de astfel de proiecte și scopul este să ajungem la 50% de proiecte city logistics în următorii ani. Vom vedea cât de potrivită este România pentru dezvoltarea unui astfel de format”, a adăugat, la rândul său, Olga Melihov, Country Head Romania, MLP Group.
În acest context, Cristina Pop, Head of Asset Management, P3 Logistic Parks Romania, a adus în discuție și interesul manifestat de chiriași în ceea ce privește soluțiile sustenabile. „Focusul, în ultimii ani, a fost pe ESG, pe optimizare, eficientizare. Pot spune că parcul nostru este unul dintre cele mai sustenabile din țară – avem panouri fotovoltaice, încărcătoare pentru mașini electrice. Am eficientizat partea de căldură. Avem o stație CFR ce oprește în permanență în cadrul parcului, dar și un terminal feroviar. Avem VMS, contorizări eficiente pe parte de electricitate. Sunt acțiuni făcute atât din partea noastră, ca proprietari, cât și din partea chiriașilor”, a spus ea.
Mihai Cătălin Barbu, Energy Solution Sales Support Manager, ENGIE Romania, a intervenit precizând că există un interes tot mai mare și pentru stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice. Astfel, el a explicat că: „Deși între 2018 și 2022, numărul autoturismelor electrice s-a mărit de 20 de ori, numărul stațiilor de încărcare auto a crescut de doar 6 ori. Astăzi, în România, avem o stație cam la 100 km, deși normele europene prevăd să avem o stație la 60 km. Avem o platformă de operare și mentenanță pentru stațiile de încărcare. În zona de parcări de centre rezidențiale se pot monta astfel de stații. Anul acesta vom monta 62 stații de încărcare auto, atât rapide, cât și normale, pentru un important parc industrial.”
PANEL CU FOCUS PE SECTORUL OFFICE
Cel de-al treilea panel din cadrul conferinței a fost moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, Colliers Romania, fiind dedicat sectorului office. Invitații au discutat despre cele mai noi tendințe în piața proiectelor de birouri, planurile de dezvoltare ale principalilor jucători din industrie și elementele de care se ține cont în elaborarea strategiei de business pe termen lung.
Piața imobiliară din România nu a ajuns încă la maturitate, comparativ cu țările din Vest, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al investițiilor, a punctat Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group | Romania.
„Traversăm un moment de piață în care lucrurile se rearanjează, se pun într-o anumită ordine, ca urmare a contextului de care ne-am lovit în ultimii ani. În următorii doi ani, cererea va fi acoperită din stocul existent, aflat la subînchiriere. Cred că asta va pune presiune pe acest vacancy rate de 15% și pe tabloul financiar total. Mai cred și că piața imobiliară din România are un punct forte: nu a ajuns la nivelul de maturitate din vest. Dacă mă întrebi pe mine, există oportunități și acum. De asemenea, prin prisma acestui fapt, consider că proiectele existente nu vor fi atât de sever afectate de proiectele noi, așa cum se întâmplă în Occident. Noi am investit foarte mult după pandemie în proiectele noastre. Sunt proiecte competitive, actuale – a fost o strategie bună, pentru că ne-a pregătit pentru această perioadă. Avem grade de ocupare foarte bune, prezență la birou foarte bună, în creștere”, a adăugat ea.
Un alt subiect a vizat reîntoarcerea angajaților la birou și felul în care acest lucru se va reflecta asupra construirii de clădiri de birouri în următorii ani. Astfel, Tamara Guleryuz, Leasing & Asset Manager, Skanska, a precizat: „ESG, care a devenit un subiect prioritar pe agenda fiecărei companii. Fie că vorbim în calitate de chiriaș, dezvoltator sau investitor, acesta este un subiect fierbinte. Noi implementăm soluții pe fiecare dintre cele trei componente ale ESG în toate proiectele noastre. În dezvoltările noastre, avem în permanență în minte utilizatorul, nevoile actuale și viitoare ale acestuia, cât și starea de bine la birou. Companiile își reorganizează spațiile de birouri pentru a se alinia cât mai bine pe nevoile angajaților lor. Spațiile de birouri nu mai sunt doar spații de lucru, ci sunt reamenajate pentru a crește starea de bine a angajaților la locul de muncă. Noi privim spre noi soluții, noi tehnologii pe care le putem aduce în dezvoltările noastre”.
„Majoritatea clădirilor noastre sunt pline, crește zilnic numărul de angajați ce revin la birou. Astfel, mă aștept să avem o creștere, mai ales că avem companii care, public, au anunțat o libertate mai mică în ceea ce privește condițiile de work from home – de exemplu, zilele de vineri și luni nu se mai acordă ca work from home. Cred că asta va duce la o creștere a cererii (...). În general, companiile nu dau spații înapoi. Au dat spații înapoi pentru că aveau un grad de utilizare scăzut, iar eu mă întreb dacă companiile vor dori în 2024, 2025 același grad de utilizare ca în 2019.
Densitatea nu mai pare un criteriu de eficiență la care să ne raportăm. Dezvoltarea spațiilor de colaborare din cadrul spațiilor de lucru în defavoarea desk-urilor individuale este un alt trend pe care îl vedem. Nu ne uităm la eficiență de dragul eficienței, ci mai degrabă pentru un randament mai crescut în rândul angajaților. Vorbim despre condiții moderne, sănătoase, la locul de muncă”, a intervenit, la rândul său, Andrei Boca, Leasing Director, Globalworth.
Astfel, se remarcă un interes al clienților pentru clădiri premium, a punctat Mihaela Ispas, Counsel, Filip & Company. „A fost un an bun, un an stabil. Am avut clienți atât din rândul chiriașilor, cât și proprietarilor. A fost o pondere mai mare pe partea de contracte care au expirat sau extindere, dar am avut și jucători noi care au intrat pe piață. Ca tendințe, aș puncta un nivel tot mai sofisticat – clădirile premium au un grad de neocupare redus. Proprietarul știe cum să pună problema cu chiriașul, dar și chiriașul știe mai bine ce vrea. În ceea ce privește ESG, am văzut o preocupare în adresarea anumitor clauze în contracte, pe partea de sustenabilitate (...). Dacă vorbim de service charge, aici depinde de poziția de negociere a chiriașului – cei cu o prezență internațională au o listă foarte clară privind ceea ce își doresc de la proprietari. Este o discuție foarte grea și foarte rar se ajunge să fie reglementată în contract”, a adăugat ea.
Despre transformarea spațiilor de birouri a vorbit și Emma Toma, Head of Office Division, AFI Europe. Astfel, ea a precizat: „Din experiența noastră, având 8 proiecte de birouri în portofoliu, categoriile de clienți s-au împărțit anul trecut în două categorii: IT&C și restul domeniilor de activitate. Reîntoarcerea la birou a făcut posibilă această împărțire. Ce e important este că, anul trecut, în contextul geopolitic, interesul companiilor a fost pe optimizare de costuri, să meargă «on the safe side». În loc să reînnoiască întreaga suprafață, au reînnoit parțial, cu observația că vor reveni într-un an. Toată lumea a arătat o tendință spre optimizarea de costuri, dar cred că, pe termen scurt, vom vedea o tendință de diminuare a returnării de spații.”
Nu putem vorbi despre închirierea de spații de birouri fără să vorbim despre asigurări, a punctat Dan Ungureanu, Business Development Leader CEE & CIS, RENOMIA Gallagher. „Dezvoltatorii vor să se uite spre obligațiile pe care le impun chiriașilor, la nivel de asigurări. Toată lumea își dorește să atragă chiriași puternici, însă nu poți impune anumite restricții. Deși ar putea să se impună mai bine, ca dezvoltatori, aceștia cedează, de multe ori, în fața chiriașilor. În ceea ce privește acest work from home, tendința este să se revină la birou. Cred că tendința este bună și că trendul va merge în direcția asta (...) Toată lumea vrea să dezvolte însă, la un moment dat, piața trebuie să se echilibreze. Acesta este prețul plătit pentru calitatea primită. Știu că produsul meu e la un nivel ridicat de calitate, astfel că trebuie să asigurăm costul”, a adăugat el.
PANEL CU FOCUS PE SECTORUL REZIDENȚIAL
Ultimul panel a fost dedicat sectorului rezidențial și a fost moderat de Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, Colliers Romania. Invitații acestui panel au discutat despre cum arată contextul actual al pieței rezidențiale, perspectivele pentru viitor, evoluția prețurilor și a vânzărilor. Totodată, ei au adus în discuție impactul blocării permiselor de urbanism (PUZ) asupra dezvoltarii imobiliare pentru segmentele rezidențial și office în București.
Se poate observa un interes tot mai mare pentru apartamentele cu două camere. Acest lucru este datorat faptului că nu își permit locuințe mai mari, din cauza creșterii prețurilor, ca urmare a ofertei scăzute pentru apartamente.
Astfel, Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties, a punctat că: „Sunt persoane care cumpără apartamente în București ca să aibă o locuință de tranzit. Este interesant că, dacă am fi avut apartamente cu 2 camere la One Cotroceni, am fi vândut pe lângă cele 900 încă pe atât. Stocul pe apartamente e destul de învechit – oamenii își dorească să plătească mai puțin la utilități, să trăiască în locuințe eficiente energetic și să se bucure de o comunitate. Cu cât creezi mai multe oportunități, relaxezi infrastructura. Prețurile la apartamente au crescut și am observat că piața de închirieri a crescut și ea. Cei care cumpără pentru a-și pune banii la adăpost aleg să cumpere o unitate locativă, care îi aduce un venit pasiv. Tinerii de astăzi se vor lovi de chirii mari, pentru că nu vor fi suficiente construcții. Astăzi vorbim despre faptul că sunt nevoi foarte mari din perspectivă locativă, dar avem ofertă foarte mică. Oamenii vor apartamente mari, dar nu își permit să cumpere decât apartamente cu două camere, pentru că prețurile au crescut. Vom ajunge ca orice capitală mare din Europa unde prețurile pe metru pătrat vor fi mari, unde vor fi mai mulți investitori.”
În acest context, dezvoltatorii au venit cu soluții, precum oferirea spre vânzare de apartamente cu 2 camere, dar cu o suprafață utilă mai mare. „Lumea întreabă tot mai mult ce dimensiuni au apartamentele, dacă au spații de depozitare. Oamenii preferă, acum, apartamente de 58-60 mp utili. Avem și de 62 mp utili, la apartamente cu 2 camere. Au devenit conștienți oamenii că au nevoie de aceste spații de depozitare pentru că se lucrează, încă, în regim hibrid. Este foarte clar că vom avea mari probleme – degeaba ne dorim noi, dezvoltatorii, să dezvoltăm proiecte noi, pentru că în București, pentru orice teren de minim 3000 mp trebuie să elaborăm o documentație specifică. Din august 2020, nu s-a mai aprobat niciun PUZ. Asta înseamnă că vom ajunge să vedem blocuri mai mici, între alte blocuri, între case, pentru că suprafața s-a redus”, a spus Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via România.
Numărul mic de autorizații de construire acordat în ultimii ani se va reflecta în piață, în următorii ani, a punctat Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România. „Simțim că piața este încă foarte puternică din punct de vedere al cererii. Nu doar investițional, nu doar cei care vin la studii în București, ci și familii care vor să facă un upgrade – anul acesta, am văzut un apetit pentru apartamentele mai mari, de tip duplex. A fost o cerere foarte frumoasă pentru acest tip de apartamente. Suntem încrezători că 2024 și 2025 vor aduce semne mai bune, prin prisma alegerilor ce urmează. Facem planuri, mai ales pentru că în ultimii 3 ani numărul autorizațiilor a fost destul de scăzut, comparativ cu cererea. Cererea crește, oferta scade. Am văzut, la un moment dat, o ușoară apreciere pe blocurile vechi. Acum, în ianuarie-februarie s-a sesizat o foarte ușoară apreciere pentru apartamentele cu 2-3 camere. Merită investit în apartamente noi și merită echilibrată piața”, a spus ea.
Invitații au făcut, totodată, o radiografie a anului 2023 în ceea ce privește sectorul rezidențial. Astfel, Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development, a precizat: „Dacă e să facem o retrospectivă, 2023 a fost un an hotărâtor. Noi am luat decizia de a începe un proiect nou. Am început o campanie de teasing, prin care am început să prospectăm piața, pentru a vedea ce se întâmplă. Concluziile au fost pozitive, astfel că în octombrie 2023 am început proiectul. Vorbim de un ansamblu rezidențial de 5 unități, 723 de apartamente, făcute într-o singură fază. Toate apartamentele au termen de finalizare pentru 2025. Am pus în balanță și am cântărit toate elementele, tot ce s-a întâmplat în 2021-2022 și am privit, de asemenea, spre perioada 2024-2025. În primele luni ale acestui an, premisele sunt bune – avem foarte multe solicitări. Am început vânzările în noiembrie, dar începând cu ianuarie și februarie, s-a cunoscut foarte mult interesul. În luna februarie am avut 36 de unități vândute.”
„La noi, în 2023 lucrurile au mers bine. Într-un timp record, într-o lună, am reușit să livrăm 300 de apartamente. Am reușit să vindem la un proiect de volum peste 50%, în faza a doua. Pentru anul 2024, simțim că energiile se schimbă, că este un an care va fi altfel. Portofoliul nostru se va lărgi cu 6 proiecte. O nou provocare este faptul că, din acest an, devenim și dezvoltator – este vorba despre un sat într-un sat situat la 20-30 de minute de București, unde se va putea trăi în natură cu tot confortul oferit de o zonă urbană. Ne vom implica foarte mult în a programa ce se va întâmpla în comunitate – nu venim doar cu elementele, ci și cu instrumentele, soluțiile, pentru ca oamenii să interacționeze între ei”, a intervenit, la rândul său, Rafaela Nebreda, Founder & CEO, Grupo Demetra și Imoteca.
Un alt subiect abordat în cadrul panelului a vizat eficiența energetică. Astfel, clienții sunt mai atenți la sustenabilitatea clădirilor în care locuiesc, a punctat Cătălin Podgoreanu, Head of Operations, Brisk Group.
„Ne dorim mai multă transabilitate și coerență în procesul de autorizare. Din portofoliul nostru, avem atât proiecte de tip apartament, cât și de tip case – sunt două tipologii diferite de proiecte. Există cerere, cu precădere, în zona de volum, chiar dacă creditarea cunoaște anumite greutăți din perspectiva dobânzilor. Ne dorim, în continuare, o dezvoltare a numărului de proiecte. Ne dorim să ridicăm standardul de calitate a vieții cu fiecare proiect livrat (...) Confortul și calitatea proiectelor livrate crește de la an la an. Aceasta este o urmare a pieței, pentru că toate proiectele noi corespund unui alt stil de viață, unei alte funcțiuni față de anii ‘90. Suntem într-o continuă adaptabilitate. Cât privește eficiența energetică, pentru a simți acest confort vorbim și despre o implementare corectă”, a adăugat el.
Pandemia a generat un context actual îndreptat spre eficiență energetică și către soluții smart, a precizat, la rândul său, Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions. „Practic, pompele de căldură fac parte din această categorie, deși la noi, în România, abia acum începe să se dezvolte. Până acum 2, 3, 4 ani, pompa de căldură era o soluție alternativă pentru una ce nu se putea realiza altfel. De anul trecut o privim din punct de vedere al reducerii de costuri, eficiență energetică. Proiectele noastre se derulează cu două tipuri de soluții: una e reprezentată de centralele de bloc, cealaltă de pompele de căldură. Foarte multe soluții se realizează în format hibrid. Categoria de client care se uită la astfel de investiții este din zona mediu-plus spre premium, deoarece costul de investiție este destul de ridicat”, a mai spus el.
O nouă ediție a evenimentului „Real Estate & Construction Forum” va avea loc în septembrie 2024.
Eveniment a fost organizat de BusinessMark
Partenerii conferinței a fost: Colliers România, CPI Property Group, ELCO Heating Solutions, Cordia, EnergyPal, RENOMIA Gallagher, Filip & Company, BRISK
Evenimentul a fost susținut de: BRCC
Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, Finzoom, Revista Cariere, Financial Market, Ziarul Bursa, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, Global HR Manager, EventsMax, Revista Piața, Daibau.ro, Transilvania Business, Business Voice, Spatiulconstruit.ro, PRwave, AntreprenorinRomania.ro, Top Business News, proidea, ibuild, eurourbanism.ro, depozitinfo.ro, birouinfo.ro, Logistic Post, angajatorulmeu.ro, Digital Business, Club Economic, România Durabilă, Economistul
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.