Confruntat cu proteste şi procese amânate în multe instanţe din ţară, inclusiv la Tribunalul Bucureşti, Marcel Ciolacu a cedat.
Premierul a decis joi, înainte de ședința de guvern nocturnă, să scoată din „ordonanța trenuleț” articolul controversat nr. 8, care prevedea achitarea eșalonată pe 7 ani și prin titluri de plată a drepturilor salariale câștigate în instanţă de către angajații din Justiție, transmite Curs de Guvernare.
E vorba de o creștere retroactivă a salariilor cu circa 25%.
Guvernul trebuie să plătească nu mai puțin de 16 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro – circa 1% din PIB), suplimentar față de suma bugetată, pentru a achita majorările de salarii din justiție pe care judecătorii și le-au acordat singuri, retroactiv.
Iniţial, Guvernul a decis prin această OUG o formă de achitare eșalonată a drepturilor salariale obținute în instanţe de cei din justiție. Dar ulterior Ciolacu a cedat la presiuni, după ce a avut-o joi o întâlnire cu șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu.
La întâlnire, au stabilit:
- eliminarea art. 8 din ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare
- în cursul lunii decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie 2023
- plata tranşei pe anul 2023 pentru titlurile restante privind drepturile salariale restante
- asigurarea resurselor financiare pentru plata integrală a drepturilor salariale reglementate conform cadrului normativ în vigoare, pentru anul 2024
Subliniem că aceste sume restante provin din majorări salariale pe care sistemul și le-a acordat singur.
Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, au cerut specialiștii din MF, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.
”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”, atrăgeau atenția funcționari din MF, citaţi de Curs de Guvernare.
Magistrații au de încasat restanțe cuprinse între 10.000 și 30.000 de euro pentru fiecare.
Şantaj cu procese amânate
Anterior, joi, Adunarea generala a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările angajaţilor din sistem. Şi judecătorii de la Tribunalul Arad au hotărât, joi, să ia aceeaşi măsură.
Magistraţii se alăturau astfel protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete.
Într-un comunicat de presă transmis joi, Tribunalul Bucureşti susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (ordonanţa trenuleţ - n.red.) încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.
"Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa unui număr de 197 judecători, a hotărât, în unanimitate, că art.VIII din proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare (...) este de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor, nesocotind art.124, alin.3 şi art.133 alin.1 din Constituţia României, republicată, precum şi stabilitatea financiară şi statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art.44 din Constituţie şi art. I din Protocolul nr. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", transmite Tribunalul Bucureşti, citat de Agerpres.
Judecătorii mai consideră că acest proiect de OUG creează o situaţie discriminatorie, Guvernul "nesocotind în mod nepermis" efectele hotărârilor judecătoreşti definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.
În consecinţă, până la alocarea de către Guvern a fondurilor necesare plăţii integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative şi prin hotărâri judecătoreşti definitive, Tribunalul Bucureşti anunţă o formă de protest, constând în amânarea tuturor proceselor, începând de joi, cu excepţia cauzelor urgente.
Judecătorii susţin revendicările grefierilor şi personalului auxiliar din instanţe întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite.
Şi judecătorii de la Tribunalul Arad au decis, joi, în urma dezbaterilor din cadrul Adunării generale, să amâne procesele pe rol programate începând de vineri, pe termen nelimitat, ca formă de protest şi în semn de solidaritate cu personalul auxiliar din instanţe şi consilierii de probaţiune.
Protestul are loc "faţă de încălcarea statutului judecătorului în eventualitatea adoptării ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice".
Judecătorii arădeni au decis să adopte pe durată nedeterminată "amânarea judecării tuturor cauzelor aflate pe rol, până la momentul revenirii acţiunilor Guvernului României în matca constituţională". Totuşi, şi aici, de la acest protest sunt exceptate anumite cauze civile şi penale urgente.
Magistraţii spun că vor să îşi arate susţinerea faţă de protestul personalului auxiliar din instanţe, început în 10 decembrie şi "generat de aceleaşi acţiuni ale puterii executive". Totodată, sunt solidari cu protestul iniţiat de consilierii de probaţiune şi cu revendicările acestora.