România pierde anual o parte din PIB din cauza accidentelor auto: 50% din daune ar finanța jumătate din infrastructură

România pierde anual o parte din PIB din cauza accidentelor auto: 50% din daune ar finanța jumătate din infrastructură

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat marţi, la conferinţa „Educaţie pentru Siguranţă”, că o parte importantă din PIB se pierde anual din cauza accidentelor rutiere.

„O să fac un paralelism între investiţii şi accidentele rutiere. Din analizele noastre, 1,52% din PIB se pierde anual din cauza acestor accidente rutiere. Noi ne-am asumat prin programul de guvernare o finanţare de la bugetul de stat de 2% din PIB-ul României. Dacă ajungem să reducem cât se poate de mult – sper să atingem acea ţintă de 50% reducere a numărului de accidente rutiere – finanţăm jumătate din infrastructura României din economia pe care o facem per total”, a spus acesta la evenimentul care îşi propune să aducă pe agenda publică importanţa educaţiei pentru siguranţă rutieră, prim-ajutor şi educaţie pentru cutremur.

ADVERTISING

Secretarul de stat a menţionat că investiţiile în infrastructura rutieră au fost accelerate în ultima perioadă. Astfel, dacă în anul 2019 s-au cheltuit aproape 400 de milioane de euro, anul trecut suma a crescut la 2 miliarde de euro, iar în acest an va ajunge probabil la 2,7 - 2,8 miliarde de euro.

"Sunt contracte semnate pentru 760 de kilometri de autostradă şi drum expres, mai avem licitaţii pentru încă aproximativ 200 şi, în pregătire, încă aproximativ 300 de kilometri, la nivel de studiu de fezabilitate relativ matur, care vor intra în licitaţie până în primăvară. Ceea ce înseamnă că România, pe lângă acea mie de kilometri pe care am atins-o anul acesta, va avea predictibilitate pe următoarea mie de kilometri de autostradă şi eu cred că, având în vedere că avem din ce mai multe şantiere care merg bine, vom atinge această cifră până în 2029-2030, în aşa fel încât să avem autostrăzi şi drumuri expres în toate regiunile ţării", a declarat el.

ADVERTISING

Ionel Scrioşteanu a menţionat că în PNRR sunt incluse 23 de proiecte pentru creşterea siguranţei rutiere, în valoare totală de aproximativ 618 milioane de euro.

Totodată, Ministerul Transporturilor a elaborat un studiu de piaţă, în vederea dezvoltării de proiecte, în parteneriat cu societatea civilă şi alte entităţi, care pot contribui la educaţia rutieră. În baza acelui studiu de piaţă a fost dezvoltat un proiect care urmează să fie lansat în licitaţie publică. Proiectul, în valoare de 3,8 milioane lei, beneficiază la rândul său de finanţare PNRR.

"Un prim proiect pilot vizează DN1 şi DN2 ca principale drumuri naţionale care generează accidente rutiere grave în România.Vizăm să dezvoltăm acest parteneriat în sensul în care, pe lângă investiţiile în infrastructură care să crească siguranţa pe aceste drumuri naţionale, în zona punctelor negre, să dezvoltăm acest parteneriat pe partea de învăţământ şi educaţie. (…) În ce priveşte DN2, am făcut acolo un proiect pilot care vine să crească siguranţa rutieră, acel celebru 2+1. Am aprobat normele, în aşa fel încât să putem să avem o normă legală de dezvoltare a acestui concept în România. Şi urmează ca tot prin PNRR acel drum naţional care generează foarte multe accidente să fie dezvoltat la 2+1 pe o distanţă cât mai mare", a precizat Scrioşteanu.

ADVERTISING

Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, a declarat că, potrivit noii legi a învăţământului preuniversitar, planurile cadru au în vedere în mod obligatoriu includerea educaţiei rutiere.

"Convingerea noastră este că, îngemănând cele două moduri de educaţie, cea formală, obligatorie, şi cea non-formală, putem să ne atingem obiectivul de a avea copii mai educaţi, pe toate domeniile, pentru că educaţia rutieră reprezintă un segment important de achiziţii comportamentale pentru copii, dar la fel de importante sunt şi educaţia pentru mediu sau educaţia pentru sănătate sau educaţie juridică. Suntem deschişi să colaborăm în continuare cu parteneri precum Asociaţia EDIT, pentru că suntem convinşi că doar sistemul de educaţie nu are suficientă capacitate la acest moment pentru a acoperi toate zonele la care am făcut referire", a spus Sorin Ion.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇