Ajuns la 43 de ani și retras din activitate, Lucian Bute s-a mutat în Canada, unde are de gând să-și crească și să-și educe copii, și și-a deschis o afacere imobiliară.
Fostul campion mondial la box a vorbit despre viața de familie de după retragerea din 2017, dar și despre afacerea pe care și-a deschis-o cu banii câștigați în ring.
"Sincer, profit la maximum de aceste momente frumoase cu familia, cu copiii. După ultimul meu meci în 2017, am pierdut și imediat la o săptămână s-a născut Emma, fetița mea. A început o altă viață. A fost cel mai frumos moment pentru mine să spun stop.
Am reușit să “tourner la page”, cum zicem noi în franceză, și să-mi văd de viața de familie, de copii. Ce a fost a fost. Sunt mândru de ce am realizat în box timp de 23 de ani, dar când a venit primul meu copil pe lume am zis gata. Este un sport foarte dur și am zis că există viață și după box.
Credeți-mă că de 7 ani am intrat de două ori în sala de box și am stat foarte puțin înăuntru. Foarte scurt. Chiar am încercat să pun mănușile, să lovesc puțin la sac și am simțit că nu mai am același feeling. Atunci am zis că poate peste o anumită perioadă o să-mi vină iarăși aceeași pasiune și poate o să încep să antrenez. Cine știe?!", a spus Lucian Bute.
Fostul sportiv se ocupă acum de afacerea cu imobiliare pe care și-a deschis-o în Canada. "Am businessul meu. Am investit banii câștigați în imobilare. Mi-am luat câteva apartamente pe care le închiriez. Le gestionăm împreună eu și Elena, soția. Suntem fericiți cu ce facem. În pandemie nu am fost afectați. Închirierile se fac aici pe un an. Din contră, am avut cereri mai mari, oamenii stăteau în casă. Ca business, nu am simțit. În rest, a fost greu, a trecut, sperăm să nu se mai întoarcă perioada aia", a mai spus Bute.
El a vorbit și despre meciul care i-a marcat cariera, cel cu Carl Froch, pe care l-a pierdut, la Nottingham. Lucian Bute își reproșează că n-a amânat meciul cu Froch, deoarece spune că nu era într-o condiție optimă pentru a lupta.
Ar fi fost cea mai bună decizie să amân. Trebuia să iau eu această decizie. Eu sunt un tip ambițios, orgolios. Cu toate problemele, am zis: “Eu pot, eu știu, boxez!”. Foarte încăpățânat. Poate e mult ce spun, dar cei din echipa mea, antrenorul Stephane Larouche care văzuse probleme din cantonamentul din Florida.…(sare la accidentări) Fractura la mână, puneam trei bandaje. Infecția la degetul mare la picior. Am plecat la Nottingham cu două săptămâni înaintea meciului, nu puteam băga gheata în picior. Mi-am luat adidași cu două numere mai mari. Am avut toate, toate argumentele să zis “pas”, dar n-am făcut-o din cauza orgolioului. “Mamă, ce o să zică lumea!”.
Antrenorul era cel mai în măsură pentru că văzuse cum eram. Trebuia să se ducă la promotor și să-i zică: “Lucian nu e cum trebuie!”. Aveam toate documentele, pozele la doctor. Puteam să amânăm peste trei luni. Ăsta e regretul carierei mele. De la meciul ăla a luat o întorsătură mare cariera mea.
Mental, o chestie psihologică. Au fost foarte multe lovituri primite în meciul ăla, dar mai dure au fost în repriza a patra și la sfârșit când s-a oprit meciul. Am fost foarte afectat emoțional și psihologic. Am intrat într-o mică depresie imediat după meci. Dormeam foarte mult", a mai spus Lucian Bute într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor.