Poliţia metropolitană a cerut armatei să-i ofere sprijin în lupta împotriva terorismului, în contextul în care agenţii ei au depus armele în semn de protest după ce un coleg a fost acuzat de crimă.
Mulţi dintre poliţiştii înarmaţi din Londra au decis să nu mai poarte arme, după ce unul dintre ei a fost acuzat de crimă pentru uciderea prin împuşcare a unui tânăr de culoare, în urmă cu un an, relatează The Guardian.
Poliţistul a fost adus miercuri în faţa instanţei pentru a fi inculpat pentru uciderea lui Chris Kaba, un tânăr de 24 de ani. Acesta a fost împuşcat prin parbrizul maşinii pe care o conducea la 5 septembrie 2022. El nu era înarmat, dar numărul de înmatriculare al maşinii corespundea cu cel al unui vehicul care ar fi fost implicat într-un incident cu arme de foc în zilele precedente. Şoferul a murit câteva ore mai târziu la spital. Agentul de poliţie a fost suspendat din funcţie şi plasat sub control judiciar.
Majoritatea celor 34.000 de poliţişti londonezi nu sunt înarmaţi. Dintre cei care sunt, "mulţi sunt îngrijoraţi" de potenţialele consecinţe ale urmăririi penale, a declarat un purtător de cuvânt al Scotland Yard.
"Ei sunt îngrijoraţi" de faptul că incidentul "marchează o schimbare în modul în care vor fi judecate deciziile pe care le iau în cele mai dificile circumstanţe", a explicat purtătorul de cuvânt al poliţiei londoneze.
"Un anumit număr de agenţi" au decis să renunţe la autorizaţia de poliţist înarmat "timp în care îşi analizează poziţia", a anunţat purtătorul de cuvânt, precizând că "numărul lor a crescut în ultimele 48 de ore".
Potrivit BBC, sâmbătă seara erau peste 100 de agenţi care luaseră această decizie, iar forţele de ordine au fost nevoite să cheme agenţi de rezervă din cadrul altor forţe.
Poliţia londoneză are o "capacitate semnificativă" de agenţi înarmaţi desfăşuraţi în întreaga capitală britanică şi în locuri precum Parlamentul, sediile diplomatice şi aeroporturi. "Prioritatea noastră este siguranţa publicului", a adăugat purtătorul de cuvânt, precizând că Scotland Yard examinează opţiunile de urgenţă dacă va fi necesar.
Sâmbătă, şeful poliţiei londoneze, Mark Rowley, a declarat că s-a întâlnit cu 70 de poliţişti înarmaţi şi că a constatat că îngrijorarea lor este "de înţeles".
"Ministerul Apărării a fost de acord cu o cerere de a oferi Met sprijin antiterorist în caz de nevoie. Aceasta este o opţiune de urgenţă care va fi folosită doar în circumstanţe specifice şi în cazul în care nu ar fi disponibil un răspuns poliţienesc adecvat.
Personalul forţelor armate nu va fi folosit în cadrul unei capacităţi poliţieneşti de rutină. Vom analiza în permanenţă necesitatea acestui sprijin", a declarat duminică un purtător de cuvânt al poliţiei metropolitane.
"Am acceptat o solicitare de ajutor militar pentru autorităţile civile primită din partea Ministerului de Interne, pentru a oferi sprijin de rutină pentru Poliţia Metropolitană pentru situaţii de urgenţă în lupta împotriva terorismului, în cazul în care va fi necesar", a confirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării.
Armata ar urma să ajute doar la sarcini specifice pe care poliţia nu le poate îndeplini şi nu ar efectua nicio activitate poliţienească de rutină şi nici nu ar avea puterea să aresteze.
Poliţia londoneză se confruntă cu o criză de încredere publică după o serie de infracţiuni comise de agenţi, inclusiv violarea şi uciderea unei femei de 33 de ani în martie 2021. O operaţiune majoră de curăţare în rândurile Scotland Yard a dus la suspendarea sau redistribuirea a 1.000 de agenţi.
În aceste condiţii, ministrul de interne Suella Braverman a ordonat duminică o revizuire a procedurilor poliţiei înarmate pentru a calma mişcarea de protest tot mai amplă ca răspuns la inculparea agentului de poliţie care l-a ucis pe Chris Kaba.