Telescopul spațial James Webb a făcut o descoperire de proporții: o lume oceanică pe care, cel puțin în teorie, ar putea exista viață.
Planeta în cauză a fost botezată K2-18b, are o masă de nouă ori mai mare decât Terra și o rază de trei ori mai mare decât planetă noastră. În plus, e relativ aproape de noi, la „numai” 120 de ani lumină, orbitând o pitică roșie, scrie Space.com.
Este ceea ce oamenii de știință numesc o planetă „hiceană”, termen recent, introdus doar în urmă cu doi ani de un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge. Ce înseamnă o planetă „hiceanică”? Denumirea este una compusă: prefixul „hi”, de la hidrogen, apoi „cean”, de la ocean.
Cu alte cuvinte, K2-18b este o planetă complet acoperită de oceane (cu adâncimi ce ar putea ajunge, cel puțin în teorie, și la sute de kilometri), cu o atmosferă compusă în cea mai mare parte din hidrogen.
Până la această descoperire, astfel de planete existau doar la nivel ipotetic.
În teorie, ele ar trebui să fie planete cu o masă mai mare decât a Terrei (așa numitele super-Pământuri), și să orbiteze o stea de tipul piticelor brune, la o distanță de 1,6 unități astronomice (UA – distanța de la Terra la Soare). La o distanță mai mică, oceanele s-ar evapora din cauza temperaturilor extreme.
Până acum, toate candidatele la acest titlu au fost descoperite la distanțe de maxim o unitate astronomică față de steaua lor, ceea ce înseamnă că oceanele lor nu puteau exista.
Până la K2-18b. Și mai interesant e faptul că oamenii de știință au semnalat prezența metanului și a carbonului în atmosfera sa, dar nu și pe cea a amoniacului.
În plus, a mai fost depistată și prezența sulfatului de dimetil, un compus organic care se regăsește și pe Terra. Sursa sa primară o reprezintă viața marină microbiană, de genul fitoplanctonului. Tocmai acest amănunt trezește imaginația cercetătorilor, care speră că ar putea găsi viață pe K2-18b.