Contribuția României la rezistența în fața invaziei ruse nu poate fi subestimată, subliniază un parlamentar ucrainean. Acesta laudă ajutorul oferit de țara noastră și consideră că se impune un gest de apreciere din partea Kievului.
Ucraina este dispusă să renunțe repede la tonul critic cu care a taxat România pentru lipsa de reacție privind încălcarea spațiului aerian de către Rusia.
După reacția usturătoare a consilierului președintelui Ucrainei, Mihail Podoliak, care a acuzat vineri "tăcerea mieilor" de la București, Kievul pare mulțumit că și-a atins obiectivul, anume aducerea în atenția NATO a vulnerabilității porturilor sale dunărene și a exportului de cereale, dar este conștient că are în continuare nevoie de ajutorul României.
Un semnal important în acest sens vine din partea lui Oleksiî Leonov, parlamentar ucrainean din Odesa din partea Partidului Slujitorul Poporului și copreședintele Grupului din Rada Supremă a Ucrainei pentru relațiile interparlamentare cu România. Într-un editorial publicat în Kyiv Post, acesta scoate în evidență sprijinul pe care țara noastră l-a acordat până acum Ucrainei și arată cât de importantă este relația cu Bucureștiul în războiul cu Rusia.
"Pașii României în sprijinirea întăririi apărării aeriene a Ucrainei merită recunoaștere, în timp ce privim către o cooperare puternică, dinamică și reciproc avantajoasă", precizează Leonov, menționând semnarea de către România a scrisorii de intenție pentru stabilirea pe teritoriul său a unei baze de pregătire a piloților ucraineni de F-16 și pentru asigurarea mentenanței acestor aparate de zbor.
"Acesta reprezintă un alt pas asumat de România în sprijinirea Ucrainei, de data aceasta în întărirea apărării noastre aeriene. Este concluzia logică a inițiativei din iulie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a crea un centru regional de pregătire a piloților, cu participarea companiei Lockheed Martin. Acesta va întruni cerințele de instruire ale membrilor NATO și, cel mai important, așii (piloții - n.red.) și personalul tehnic din Ucraina vor fi antrenați în acest centru", arată parlamentarul.
Leonov reamintește acordul încheiat în primăvară de autoritățile de la București cu furnizorul german de tehnică militară Rheinmetall pentru crearea unui centru de service, în care echipamentele armatei ucrainene vor fi reparate și modernizate, precum și declarația comună pentru sprijinirea integrării euro-atlantice a Ucrainei, semnată de președintele României, Klaus Iohannis, și omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski, la începutul acestei veri.
Parlamentarul ucrainean adresează "mulțumiri speciale" și pentru eforturile României de a crește capacitatea de pe teritoriul său pentru exportul grânelor ucrainene, după retragerea Rusiei din "acordul cerealelor". La sfârșitul lunii august, premierul român Marcel Ciolacu a anunțat că România va dubla capacitatea portului de la Constanța și a liniilor fluviale pe Dunăre în următoarele două luni, pentru a ajuta Ucraina să-și transporte cereale dincolo de accesul Rusiei.
"Trebuie să afirmăm din nou că participarea României la rezistența și la viitoarea noastră victorie nu poate fi subestimată", subliniază Oleksiî Leonov.
"Sunt sigur că dacă îi abordezi pe trecătorii de pe străzile așezărilor noastre și îi rogi să numească țările care investesc cel mai mult în ajutorul Ucrainei, cele mai multe răspunsuri vor fi SUA, Marea Britanie, Polonia și țările baltice. Acest lucru este cu siguranță adevărat, iar noi le suntem cu toții foarte recunoscători acestor aliați. Dar ceea ce face România acum merită absolut să fie menționat, întrucât merită să fie creditată ca unul dintre cei mai mari prieteni ai noștri", continuă acesta.
Ucraina și România au ajuns în "momentul perfect pentru a rezolva în sfârșit orice neînțelegeri din trecut care ar fi putut împiedica parteneriatul nostru strategic de bună vecinătate", subliniază politicianul ucrainean.
Leonov lansează în final o propunere prin care Kievul să-și arate aprecierea pentru eforturile României, o îmbunătățire a situației minorității române din Ucraina.
"În opinia mea, unul dintre gesturile de bunăvoință din partea Ucrainei ar putea fi foarte bine crearea de centre ale minorităților naționale, care este prevăzută în prima parte a articolului 19 din Legea Ucrainei cu privire la minoritățile naționale din Ucraina."
Copreședintele Grupului din Rada Supremă a Ucrainei pentru relațiile interparlamentare cu România dă un exemplu concret, începerea unui program-pilot în regiunea Odesa, acolo unde există una dintre cele mai mari comunități românești.
Legea minorităților naționale adoptată înainte de Crăciun de Parlamentul din Kiev și promulgată chiar înainte de Anul Nou de Volodimir Zelenski îi vizează în principal pe ruși, însă se răsfrânge și asupra celorlalte minorități.
Legea, adoptată în contextul cerinţelor Uniunii Europene, conţine definirea conceptului de "minorităţi naţionale" şi precizează "drepturile, libertăţile şi obligaţiile membrilor" grupurilor etnice minoritare. Legea conţine prevederi privind identificarea membrilor grupurilor etnice din Ucraina, norme privind exprimarea, utilizarea limbilor materne şi procesul educaţional.
Legea a fost criticată la București încă de la adoptarea de către Parlament, liderii politici făcând apel către Zelenski să nu o promulge. Totuși, liderul de la Kiev a semnat decretul.
Președintele Klaus Iohannis și fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu au discutat în ianuarie cu omologii lor ucraineni, președintele Volodimir Zelenski și Dmitro Kuleba, pe tema Legii privind minoritățile naționale din Ucraina. S-a convenit atunci lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe.