O oarecare panică a cuprins în ultimele zile Moscova, dar și întreaga Rusie, după ce rubla, aflată de câteva luni în scădere ușoară dar constantă, s-a prăbușit brusc dincolo de un important prag psihologic de 100 ruble/dolar și 110 ruble/euro.
Faptul nu constituie totuși surpriză pentru multă lume. Cum spuneam, rubla a evoluat în scădere toată vara. La începutul lunii mai, cursul de schimb al dolarului era de 76 de ruble. Apoi dolarul a început să crească și a ajuns la 80 de ruble. După rebeliunea lui Evgheni Prigojin, a mai simțit un impuls de creștere, iar la sfârșitul lunii iulie, dolarul părea stabilizat la puțin peste 90 ruble. Astăzi, faptul că sare peste ștacheta de 100 ruble/dolar crează panică.
Rușii sunt debusolați. Unii cumpără valută în neștire, convinși că deprecierea va continua și că evoluția e reversibilă. De altfel se știe în Rusia că Banca Centrală nu mai are potențialul necesar ca să țină valuta sub control. Alții așteaptă o scădere a valutei străine, ca să cumpere atunci.
Postul moscovit de televiziune MSK1 a oferit ascultătorilor câteva explicații, prezentate de un cunoscut economist, invitat anume ca să lămurească aspectele și consecințele scăderii valutare. În opinia acestuia, principalul motiv care determină deprecierea bruscă a rublei față de dolar și euro este orientarea de către stat a tranzațiilor externe spre alte valute decât cele clasice, de preferință yuani chinezești sau rupii indiene.
Astfel, în mod ciudat, măsura inițiată de Kremlin ca să lovească interesele Occidentului și să șubrezească poziția dolarului a început prin a șurezi rubla.
Acum, datorită încurajării yenilor și rupiilor în tranzacții, intră mai puțini dolari și mai puțini euro în Rusia, în timp ce cererea acestora din urmă la schimbul liber a rămas aceeași, întrucât rușii continuă să cumpere mărfuri din import și să plece în vacanță peste hotare, ca și până acum.
Este o politică actuală a Federației Ruse de a determina statele prietene să opereze tranzacțiile comerciale în altă valută decât dolarul și euro, cu scopul de a lovi în acest fel puterea financiară a vestului.
Pentru cine nu-și amintește, îmi permit să rememorez faptul că domnul Putin a avut mai demult ideea de a lovi interesele vestului, încercând să lanseze rubla, ca monedă-etalon în tranzacțiile internaționale și, după ce i-a fost clar că nu reușește, încearcă acum să antreneze în același scop puteri precum China sau India, încercând să facă etalon din monezile lor și oferindu-le sprijinul Rusiei în viitoarea eventuală economie multipolară.
Potrivit aceluiași expert, Banca Centrală ar putea corecta situația prin vânzarea de dolari și de euro din rezervele sale valutare, dar, cum spuneam, nu mai deține suficiente rezerve, ca să poată susține cu succes asemenea operațiuni.
Efectele recentei prăbușiri valutare se vor vedea curând – opinează expertul – când rușii se vor confrunta cu creșterea prețurilor la mărfurile importate. Scumpirea acestor mărfuri va îndrepta cererea către cele autohtone, iar prețurile acestora vor exploda numaidecât, ca urmare faptului că a crescut cererea.
Una peste alta, o creștere generală a prețurior este inevitabilă. Tot prăbușirea rublei are și alte efecte neașteptate, sau în oricaz, nedorite. Vor crește substanțțial ratele populației la bănci, ceea ce îi poate îngrijora de pe acum pe debitori, iar – în altă ordine de idei – veniturile angajaților migranți pot înregistra scăderi mai dure chiar decât rata scăderii rublei.
Se impune aici o explicație mai detaliată. Mobilizarea pentru războiul din Ucraiana a împuținat simțitor forța de muncă, în toată țara. Producătorii, constructorii sau agricultorii sunt nevoiți să angajeze migranți din spațiile fostei URSS, devenite între timp republici independente, singurele zone din lume ai căror cetățeni se arată interesați să migreze către Rusia.
Un număr important de muncitori din Uzbekisan, Tadjikistan sau Kârgâzstan au părăsit țara lor, căutând de lucru în industria sau agricultura Federației Ruse. Canalul de televiziune MSK1 informează că astfel de migranți au fost interesați să se angajeze în Rusia cu un salariu de 550 dolari/lună dar acum, după prăbușirea rublei, salariul lor, plătit în ruble, a ajuns să valoreze abia 350 dolari/lună. Puterea lor de cumpărare se anunță a fi însă și mai mică, dacă iau în calcul creșterea prețurilor interne, stimulată tot de prăbușirea rublei.
În aceste condiții, migranții încep să se orienteze spre alte orizonturi, deși aici sunt avantajați de cunoașterea limbii ruse. Alte orizonturi înseamnă pentru ei Germania, Franța, Spania și altele.
Consultantul televiziunii MSK1 este convins că migranții nu sunt însă așteptați acolo. Statistica rusă informează că, numai în trimestrul I - 2023, un număr de 1,3 milioane de străini au intrat în Rusia pentru a lucra aici, în principal veniți din Uzbekistan, Tadjikistan sau Kârgâzstan.
Acești străini își găsesc ușor locuri de muncă în Rusia, unde s-au făcut înrolări masive în armată. Dar Vestul, oricât ar fi de impresionant ca mărime, nu pare să aibă capacitatea de a asigura atâtea locuri de muncă noi.
Specialiștii Bănci Centrale, citați de ziarul Pravda, asigură totuși cetățenii că devalorizarea rublei, chiar dacă va continua în următoarea perioadă atingând poate nivelul de 106 ruble/dolar, se va opri, iar rubla se va stabiliza, cu toate consecințele pozitive ce decurg de aici.
Asta rămâne de văzut. Calculul acestor specialiști ia în considerare doar actualii parametri, actuala situație politică și actualele cote bursiere.
Dar războiul nu s-a termiat. Rusia are în față încă mulți parametri necunoscuți, nu știe nimeni cum va evolua foamea valutară, cea a locurilor de muncă, posibiliatea de a finanța nevoile celor peste 1,5 muncitori din Uzbekistan Tadjikistan sau Kârgâzstan, plus alții care se pregătesc să vină și pe care este improbbil că-i poate absorbi Occidentul.
Plus alte surprize neînchipuite, pe care le poate scoate la suprafață războiul din Ucraina, atunci când nimeni nu se așteaptă, dar când toți trebuie să le facem față.