Forțele ucrainene sunt la maximum două săptămâni de o străpungere importantă a liniilor defensive ruse.
După confruntări violente în care mii de militari din ambele tabere au murit, iar alte mii au fost rănite, se observă o creștere a frecvenței informațiilor venite de pe frontul de sud prin care se anunță că armata ucraineană a atins puncte strategice importante, iar militarii ruși, fără soluții, se retrag sau dezertează în număr mare.
În ultimele zile, forțele Kievului au înaintat în jur de 20 de kilometri pe cele două axe, spre Melitopol și Berdiansk.
Prin intrarea în localitățile Robotyne și Urozhiane, ultima aflată la sud-est de Velika Novosilka, ucrainenii marchează trecerea de prima linie defensivă a rușilor, apropiindu-se de cea de a doua, una mai elaborată, cu o rețea de tranșee și fortificații întinse pe 80 de kilometri, conform imaginilor din satelit.
În linie dreaptă până în Crimeea
O altă realizare importantă a forțelor de eliberare a fost trecerea râului Nipru și consolidarea prezenței militare în două puncte importante – Podul Antonovski și localitatea Hola Pristan, din zona deltei, localitate aflată la doar 80 de kilometri de „granița” cu peninsula Crimeea.
Trecerea Niprului din regiunea Herson are o importanță strategică majoră.
În data de 6 iunie, când declanșarea contraofensivei ucrainene devenise iminentă, militarii ruși au aruncat în aer barajul de la Nova Kahovka, inundând malul stâng al râului Nipru cu scopul de a crea un obstacol natural greu de trecut pentru armata ucraineană. Și exact asta s-a întâmplat.
Una din strategiile vehiculate de generalii statului major de la Kiev a fost un atac dinspre Herson, oraș eliberat în toamnă, spre Crimeea, astfel încât să fie tăiate legăturile de aprovizionare ale forțelor ruse de pe frontul de sud care se realizau dinspre peninsulă.
În urma inundațiilor provocate de ruși, strategia nu a mai fost posibilă.
Astfel, întreaga contraofensivă s-a concentrat pe atacul pozițional din regiunea Zaporojie spre orașele Melitopol și Berdiansk, o regiune puternic fortificată de ruși pe parcursul iernii.
Traversarea râului Nipru
În noul context, armata ucraineană nu a mai avut soluții pentru realizarea unui element surpriză prin care să destabilizeze defensiva rusă, fiind obligată să adopte o strategie convențională, citită ușor de generalii Kremlinului.
În ciuda tuturor dificultăților, ucrainenii n-au renunțat la planul de a transfera luptători pe malul stâng al râului Nipru și, apoi, să avanseze spre Crimeea.
Pentru ei era important să ajungă acolo deoarece beneficiau de un vast teritoriu de câmpie, nefortificat și fără o mare prezență rusă.
Cu răbdare, ucrainenii au măcinat trupele inamice cu ajutorul artileriei, au preluat controlul asupra podului Antonovski, în jurul căruia s-au dat lupte grele timp de săptămâni, transferând cât mai mulți militari prin canalele și brațele întortocheate ale deltei Niprului, spre malul stâng al râului.
În acest moment, ucrainenii controlează localitatea Hola Pristan, unde au format un centru strategic pentru declanșarea operațiunilor ofensive în direcția Crimeea.
În mod oficial, reprezentanții Kievului nu au confirmat realizările, dar au spus că desfășoară „acțiuni importante” în zonă.
Un front dificil de apărat
După un debut neconvingător al contraofensivei, care i-a dat ocazia lui Putin să anunțe că aceasta „a eșuat”, forțele Kievului reușesc să producă fisuri în defensiva rusă și să se poziționeze pe cele trei direcții decisive ale frontului de sud: Crimeea, Melitopol și Mariupol, o linie de atac care are peste 300 de kilometri.
Va fi greu pentru ruși s-o apere, să transfere forțele necesare pentru a respinge avansul ucrainenilor, în condițiile în care sunt multe indicii de epuizare și incapacitate logistică pentru înlocuirea combatanților.
Ucrainenii au obținut și un alt avantaj important. Pot presa, acum, diferit pe cele trei direcții de atac, pot crea elemente surpriză, atacând intens cu artileria pe una din liniile de înaintare, trimițând trupe de infanterie și tancuri pe alta sau pot dezvolta tipuri de acțiuni de luptă combinate prin care să-i pună pe ruși să ducă bătălii importante, concomitent, în mai multe puncte.
În plus, ucrainenii trebuie să obțină o singură mare victorie care poate duce automat la prăbușirea frontului pe una din cele trei direcții, reușind, astfel, eliberarea întregii regiuni.
Și asta pentru că pe oricare dintre ele, un avans decisiv duce la izolarea unei părți importante a armatei ruse, provocând panică și o posibilă retragere haotică.
Tranșee și fortificații
Chiar dacă, în ultimele zile, situația s-a îmbunătățit semnificativ pentru ucraineni, până la victorie e o cale lungă.
Forțele Kievului au de trecut peste cele mai complexe fortificații realizate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial - zeci de kilometri de tranșee, profile de beton și câmpuri de mine au fost realizate de ruși în perioada iernii pentru a bloca înaintarea ucrainenilor.
Dar după multe săptămâni de incertitudine, acum, există o cale clară, din perspectivă militară, prin care războiul poate fi scurtat.
O intensă aprovizionare cu muniție, rachete și sisteme de artilerie a forțelor ucrainene de către aliații occidentali e decisivă în această perioadă.
Pe anumite paliere, forțele Kievului au superioritate față de ruși, mai ales în ce privește precizia loviturilor de artilerie, care distrug centre de comandă, depozite de muniție și liniile de aprovizionare din spatele frontului.
Folosirea proiectilelor cu dispersie, deși contestată de mai multe state, a reprezentat o soluție pentru ucraineni în ce privește păstrarea inițiativei pe front, reușind astfel să suplinească lipsa avioanelor de luptă.
Putin, pe cale să piardă Crimeea
Sâmbătă, un număr de opt rachete au fost lansate de ucraineni către podul Kerci, cel care leagă Crimeea de Rusia.
A fost primul atac desfășurat pe timpul zilei. Nu există o confirmare oficială că vreuna dintre rachete și-a atins ținta. Reprezentanții Rusiei au anunțat că apărarea antiaeriană a doborât proiectilele înainte ca acestea să lovească podul.
În ultimele zile se observă o intensificare a atacurilor asupra peninsulei Crimeea, încercându-se izolarea acesteia de Rusia prin distrugerea podurilor rutiere, a șoselelor și a căilor ferate, astfel încât aprovizionarea trupelor de pe frontul sudic să se desfășoare cu o tot mai mare dificultate.
Abia după două luni de la declanșarea contraofensivei ucrainene se văd primele rezultate.
Micile victorii s-au acumulat, realizând o perspectivă care dă tot mai multă încredere aliaților că ucrainenii pot împinge forțele de ocupație cel puțin pe pozițiile avute înainte de declanșarea invaziei.