Prima țară pe care am vizitat-o după prăbușirea comunismului a fost Ungaria, în 1997. Împreună cu un prieten am plecat la Marele Premiu de Formula 1, petrecând o zi toridă de duminică pe dealurile din jurul orașului, într-un praf de trei degete, zgomot asurzitor, bând bere Foster’s, la cutie.
Am avut bilete la tribuna bronz, echivalentul categoriei a treia, pentru cei care nu sunt familiarizați cu biletele de la această competiție, unde vizibilitatea era așa și așa, mult soare și bolizi care treceau cu o viteză atât de mare încât nu reușeam să deslușesc nici măcar echipa căreia îi aparținea mașina.
Dar senzația mea era că ajunsesem în Rai, dacă nu chiar în mijlocul lui, undeva la margine, într-o zonă în care zgomotul asurzitor făcut de motoarele monoposturilor de Formula 1 era permis.
VIDEO. Cum s-a distrat Viktor Orban în România – Sursa: Facebook/ Viktor Orban
La acea vreme, am perceput Budapesta ca un oraș cosmopolit, plin de viață, cu locuitori bogați, mulți turiști și investitori. Metropola se afla la ani lumină de un București marcat încă de nebunia urbanistică a lui Ceaușescu, de stagnarea politică și economică în care fusese aruncat de regimul politic al lui Ion Iliescu după înăbușirea violentă a protestelor din Piața Universității.
De un an venise la Palatul Cotroceni Emil Constantinescu, un președinte cu viziuni liberale, dar care nu reușise să șteargă răul făcut de moștenitorii comuniștilor și să reconecteze România, economic și politic, la democrațiile liberale.
Budapesta, în 1997, era cea mai importantă capitală din Europa de Est, iar Ungaria, o democrație care confirmase faptul că, după cinci decenii de economie centralizată, sărăcie și dogmatism politic, o națiune poate renaște și poate prospera.
De la acea călătorie au trecut peste 25 de ani, iar situația s-a schimbat.
Nu mi-am imaginat niciodată că voi trăi ziua în care economia României va deveni mai puternică decât cea a Ungariei și că PIB-ul pe cap de locuitor îl va egala pe cel din țara vecină.
Dar despre această realitate premierul maghiar Viktor Orban a evitat să vorbească la cea de a 32-a ediție a Universității de vară de la Băile Tușnad, un eveniment politic desfășurat pe teritoriul României, la care participă oameni politici din Ungaria, dar și reprezentanții minorității maghiare de la noi.
În ultimii ani, Viktor Orban, de aici, din Transilvania, a ținut o serie de discursuri critice la adresa Uniunii Europene, la adresa României, promovând mesaje naționaliste, care au creat, de cele mai multe ori, tensiuni între guvernele celor două țări, exacerbând discursul naționalist.
Viktor Orban, 60 de ani, liderul partidului conservator FIDESZ, conduce Ungaria, neîntrerupt, din 2010. El a mai fost prim-ministru și între anii 1998-2002.
Și-a început cariera politică promovând valorile occidentale, fiind un susținător al democrației liberale, un progresist și un luptător pentru drepturile omului.
A fost bursier al Fundației Soros și, în anii ’90, acțiunile sale politice au contribuit la consolidarea unui sistem democratic în Ungaria, sistem pe care, după anul 2010, a avut grijă să-l distrugă.
Astăzi, Viktor Orban e cel mai bun prieten al lui Vladimir Putin din Uniunea Europeană. S-a transformat într-un lider populist și autoritar, iar Ungaria e o țară măcinată de corupție, fără presă independentă și fără o societate civilă care să cenzureze excesele de putere ale prim-ministrului și acoliților săi.
”România are un premier nou, să trăiască, la mulți ani! Un premier, o nouă șansă. De când sunt prim-ministru, este al 20-lea premier român”, a declamat Viktor Orban în discursul său din județul Harghita.
Lăsând la o parte inabilitatea politică a lui Marcel Ciolacu, care s-a întâlnit cu Viktor Orban înainte de începerea școlii de vară, dându-i posibilitatea liderului maghiar să-l ia peste picior, referirea critică a șefului Executivului de la Budapesta, care a vrut să sugereze fragilitatea sistemului politic din România, scoțând în evidență marea sa abilitate de a rămâne la putere peste un deceniu, de fapt, a subliniat un adevăr nespus, mult mai dureros pentru cetățenii maghiari.
În cei 13 ani de „domnie”, forța economică și influența politică a Ungariei s-au prăbușit.
Perioada la care face referire Viktor Orban este cea în care țara noastră a ajuns din urmă Ungaria și a depășit-o la mulți indicatori economici și politici.
Aparent, ne aflăm în fața unui paradox, dar în realitate ne aflăm în fața unui adevăr rostit de prea puține ori.
Evoluția celor două țări scoate în evidență cât de puternică e chiar și o „democrație fragilă” ca în România, în comparație cu un „regim politic autoritar și personal”, cum e cel din Ungaria.
Viktor Orban a ironizat țara noastră pentru instabilitatea politică, una reală de altfel, dar a uitat să sublinieze că în mandatul său, pentru prima dată după 1990, cetățenii maghiari trec granița în România să cumpere ouă, făină, orez, zahăr și altele.
György Raskó, un economist important din Ungaria, consideră că prețurile alimentelor au crescut atât de mult în această țară din cauza deciziilor politice.
Începând cu februarie 2022, „administrația Orbán a înghețat prețurile de consum pentru opt produse alimentare esențiale la nivelul din octombrie 2021”, se arată într-un raport publicat de Ministerul Agriculturii din Olanda.
Un kilogram de ardei roșii, într-un supermarket din Ungaria, costă 16 lei, același produs, în România, costă 11 lei.
Viktor Orban n-a vorbit nimic despre asta în Harghita, nimic despre criza pe care a provocat-o în urma deciziilor politice populiste luate în ultimul an.
Pe vremea când făceam prima călătorie în străinătate, la Budapesta, diplomația maghiară era o forță pe plan internațional. Dintre țările fostului bloc sovietic, avea cel mai puternic lobby în SUA.
Ungaria a îndeplinit criteriile de aderare la Uniunea Europeană în 2004, cu trei ani înaintea României, și a devenit membră NATO în 1999, în timp ce țara noastră, abia în 2004.
Influența internațională a Budapestei s-a prăbușit, mai ales după invadarea de către Putin a Ucrainei, care a coincis cu declarații și poziții pro-ruse ale guvernului maghiar.
