Alina are 9 ani și tocmai a trecut în clasa a-III-a. Aceasta locuiește împreună cu mama și fratele mai mic într-o garsonieră; tatăl Alinei a murit în urmă cu trei ani. Alina se teme să fie singură, plânge cu ușurință și comunică foarte greu cu oamenii din jur.
Fratele ei suferă de o deficiență mintală diagnosticată. Aceștia au mers pentru o perioadă la aceeași școală, dar problemele agravate ale fratelui Alinei a determinat-o pe mamă să îl transfere la o școală specială. Alina a avut o perioadă în care a lipsit de la școală. Cu toate acestea, de când a început să frecventeze programul remedial al centrului de zi din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 145 pe care Organizația Salvați Copiii l-a deschis cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2, Alina a reușit să recupereze treptat și în ritmul propriu noțiunile pierdute în timpul anului școlar și să promoveze clasa.
- România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
- Sărăcia și riscul de excluziune socială au repercusiuni asupra șanselor copiilor vulnerabili de a obține o medie peste 5 la Evaluarea Națională.
- La fel ca cele mai multe fenomene negative din domeniul educației, neparticiparea la învățământul preșcolar afectează în mod disproporționat copiii din mediul rural, rata de înscriere în învățământul preșcolar la vârsta de 5 ani situându-se la 87,8% în cazul copiilor de la orașe, față de doar 80,9% în cazul celor de la sate.
- 79% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de sărăcie, iar în 2020, 51% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au frecventat școli în care „toți colegii sau majoritatea colegilor sunt romi”.
- Organizația Salvați Copiii România anunță extinderea programului de educație remedială estivală pentru copiii vulnerabili și deschiderea grădinițelor estivale, ajunse la cea de-a 26-a ediție.
R. (12 ani) și N. (9 ani) s-au născut în Siria și de la vârste fragede, 5 luni, respectiv 2 ani, au fost nevoiți să plece împreună cu ceilalți doi frați mai mari și cu părinții din țara lor. Au rezistat patru ani în război, până într-o zi când casa le-a fost bombardată și nu au mai avut unde să stea. Au fugit de acasă și au stat o perioadă în Turcia. Cu ajutorul unui program pentru refugiați, au reușit să vină în România. Astfel, au avut o nouă șansă. De șase ani, România a devenit casa lor: au învățat treptat limba română, iar acum copiii merg constant la școală și participă la fiecare activitate desfășurată în cadrul programul remedial al centrului de zi din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 145, pe care Organizația Salvați Copiii l-a deschis cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2. Cu toate că la început le-a fost greu, au reușit să învețe, să scrie și să citească în limba română. Prin activitățile desfășurate, aceștia au reușit să se împrietenească cu alți copii și să se integreze.
Rezultatele la Evaluarea Națională arată disparitățile cronice din educație și corelația directă între riscul de sărăcie și excluziune socială și notele obținute de copiii vulnerabili: în mediul rural, de pildă, aproape 40% dintre copii nu au reușit o medie de 5, media națională a celor care au luat peste 5 fiind de aproximativ 75%. Salvați Copiii România intensifică programul de educație remedială în timpul verii și solicită Ministerului Educației să colecteze și să analizeze și date care să reflecte impactul statutului socio-economic al familiei asupra rezultatelor la testările naționale, pentru a putea lua măsuri adecvate de sprijin și compensare a dezavantajelor.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat: “Accesul la educație este unul inegal și această inegalitate se reflectă în șansele copiilor vulnerabili de a rămâne în școală după gimnaziu. Pe de altă parte, acești copii pot fi recuperați prin programe complexe de educație remedială, care dau rezultate: mai mult de jumătate – 65% - dintre copiii aflați în situații sociale de risc, incluși în programul Salvați Copiii, au obținut medii mai mari de 5 la Evaluarea Națională. Fără acces la industria meditațiilor, de multe ori subnutriți și locuind în condiții precare, acești copii reușesc, cu sprijin educational, să rupă cercul vicios al sărăciei educaționale”.
Rezultatele evaluării programelor de tip Școala după Școală derulate de Salvați Copiii în anul școlar 2022-2023 ne arată că 63% dintre copii au ajuns la o autonomie deplină de învățare:
- Matematică: procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 62% la intrarea în program la 37% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 31% la 69%.
- Limba română: procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 67% la intrarea în program la 25% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 33% la 75%.
- Științe: procentul copiilor care aveau inițial un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoștințelor a scăzut de la 50% la 18% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun și foarte bun al cunoștințelor a crescut de la 50% la 82%.
Organizația Salvați Copiii a atras atenția în mod repetat asupra impactului pe care îl are, în România, situația socioeconomică a familiei asupra rezultatelor școlare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA plasau România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia. Astfel (eliminând toți ceilalți factori), statutul socioeconomic determină 18% din variațiile de performanță ale elevilor (12% media OCDE).
GRĂDINIȚELE ESTIVALE AJUNG LA CEA DE-A 26-A EDIȚIE
Programul Grădinița estivală se derulează din anul 1998, având la bază Curriculumul pentru educația timpurie și respectând cele 5 domenii de dezvoltare a copiilor - dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală; dezvoltarea socio-emoţională; dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii; dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii; capacităţi și atitudini în învăţare.
Programul se adresează copiilor de vârstă preșcolară care nu au mers la grădiniță și care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor grădinițe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învățământ de masă.
Impactul programului:
- dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii: la intrarea în program, 12% dintre copii aveau cunoștințe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 65% dintre copii;
- dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii: la intrarea în program, 10% dintre copii aveau cunoștințe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 53% dintre copii;
- capacităţi și atitudini în învăţare: la intrarea în program, 11% dintre copii aveau cunoștințe adecvate vârstei, iar la finalizarea programului, procentul a crescut la 54% dintre copii;
- 93% dintre copii au fost înscriși în învățământul de masă, restul de 7% sunt în monitorizare și vor fi înscriși în anul școlar următor[1].
În cei 25 de ani de activități estivale au fost sprijiniți pedagogic, precum și socio-economic, 16.250 de copii - 10.678 de copii la Grădinița estivală și 5.572 de elevi în programul de educație remedială estivală.
[1] Rezultatele obținute în urma evaluării inițiale și finale ale grădinițelor estivale din perioada 2012-2022