Un deal prăbușit din Siberia ascunde secretele vieții de pe Pământ din urmă cu 600.000 de ani. Însă după invazia Rusiei în Ucraina acest loc a devenit inaccesibil pentru cercetătorii occidentali.
O uriașă alunecare de teren, pe care localnicii din Batagai o numesc „poarta spre lumea din adâncuri” a Siberiei, îi fascinează pe cercetători. Este cea mai mare alunecare de teren înghețat de pe planetă, având o suprafață de 80 de hectare.
"Când am venit prima oară aici și m-am uitat la această alunecare de teren uriașă a fost ceva uluitor. În timpul verii, când am fost prima dată acolo, puteai să vezi efectiv și să asculți cum se produceau schimbările. Era o picurare constantă de apă din gheața topită și bucăți uriașe de pământ înghețat care pur și simplu se desprindeau de peretele frontal și cădeau. Așa că puteai auzi realmente cum s-a schimbat acest loc în timp", a declarat Thomas Opel, paleoclimatolog la Institutul Alfred Wegener din Germania, pentru Newsweek.
Cauza alunecării este neclară, dar cercetătorii cred că a fost declanșată de defrișare și de folosirea utilajelor grele. Îndepărtarea straturilor de vegetație de la suprafață a permis pătrunderea adâncă în sol a căldurii, provocând dezghețarea permafrostului îngropat.
"Odată cu schimbarea climatică, este mult mai probabil ca astfel de lucruri să se dezvolte", a spus Opel.
Pământul se dezgheață, relațiile cu Rusia se răcesc
Întrucât permafrostul - solul înghețat tot timpul anului din Siberia și din ținuturile arctice la o adâncime între 2 și 15 metri - are un conținut mare de gheață, expunerea sa la căldură duce la prăbușirea întregii structuri. Pe măsură ce s-a topit mai multă gheață, alunecarea de teren a căpătat proporții.
Cercetătorii sunt interesați de dinamica acestui fenomen care s-a dezvoltat pe parcursul a doar șase decenii, dar întinderea mare de permafrost pe care prăbușirea a scos-o la iveală este neobișnuită.
Folosind două tehnici de datare, echipa științifică a estimat vechimea permafrostului la peste 600.000 de ani. "Nu-i o surpriză că există permafrost atât de vechi, dar de obicei este adânc îngropat și nu ai acces la el. În acest loc putem lua probe din permafrost care a supraviețuit peste 600.000 de ani și să lucrăm la reconstituirea climei și a mediului din acea perioadă", a explicat Opel.
"E prima dată când un teren înghețat cu o asemenea vechime a fost datat undeva în Siberia. Când am primit rezultatele la eșantioanele noastre, am fost surprinși", a spus el.
Alunecarea de teren de la Batagai este un sistem în continuă mișcare, cu o deplasare de aproximativ 30 de metri pe an. "Se va retrage până când va ajunge la temelia din piatră, iar acolo nu va ai fi material bogat în gheață din care să luăm probe. Dar nimeni nu știe când se va întâmpla asta. Se poate întâmpla în 10, 50 sau 100 de ani", a spus cercetătorul.
Opel și echipa lui au făcut cercetare la Batagai în 2017 și 2019, însă acum locul este inaccesibil. În timp ce terenul din Siberia se dezgheață, relațiile dintre Rusia și Occident s-au răcit până la punctul maxim, iar asta are consecințe și asupra cercetării științifice.
"Inițial plănuiam să mergem din nou acolo, dar apoi a izbucnit războiul din Ucraina și acum totul e înghețat iar relațiile oficiale dintre instituțiile ruse și cercetători nu mai există", a explicat Opel. "A fost o ruptură uriașă pentru întreaga noastră comunitate științifică și, de asemenea, pentru cooperarea noastră de lungă durată cu instituțiile ruse", a adăugat el.
Ce efecte are dezghețarea permafrostului
Thomas Opel și echipa lui au continuat să folosească datele de la vizitele anterioare pentru a analiza solul vechi, iar rezultatele au fost publicate pe 30 mai în jurnalul științific Permafrost and Periglacial Processes.
Cercetătorii au determinat temperaturile din trecut folosind izotopi de oxigen și hidrogen din gheața pernafrostului, au analizat polenul prins în gheață și au descoperit rămășițe ale unor animale. "Au fost câteva descoperiri spectaculoase, de exemplu un mânz din Epoca de Gheață. Colegii mei au început să studieze ADN-ul din sendimente, ceea ce ne permite să reconstituim nu numai vegetația din acea vreme, ci întreg ecosistemul", a spus Opel.
Uriașa alunecare de teren din Siberia ar putea dezvălui, de asemenea, cum a supraviețuit permafrostul străvechi de-a lungul perioadelor de încălzire de pe Terra, cu implicații pentru viața din zilele noastre.
"Știm că acest permafrost a supraviețuit după cel puțin două perioade foarte calde din trecut, așa că acum se pune întrebarea cum va reacționa permafrostul din prezent la încălzirea din viitor", a declarat cercetătorul.
Dezghețarea permafrostului poate avea efecte importante asupra vieții pe Pământ. Solul înghețat înglobează o cantitate de aproximativ 1.700 de miliarde de tone de carbon care va fi eliberat în atmosferă dacă permafrostul se topește. În plus, microbii letali care au fost prinși de-a lungul mileniilor în solul înghețat s-ar putea trezi la viață.
Impactul uriașei alunecări de teren din Siberia asupra sistemelor climatice ale Pământului nu este clară deocamdată. Este ceea ce Opel și echipa lui încearcă să afle, dar, deocamdată, trebuie să afle de la distanță și să lucreze cu ceea ce au: "poarta către lumea din adâncuri" rămâne închisă.