Raportul asupra traficului de persoane în România, publicat vineri de Departamentul de Stat al SUA, arată că instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la achitarea inculpaților, iar anchetatorii sunt copleșiți de volumul uriaș de muncă. Documentul menționează și o posibilă complicitate oficială în infracțiunile de trafic de persoane în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și prezintă o serie de recomandări.
Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a demonstrat că, în general, a depus eforturi în creștere în comparație cu perioada de raportare anterioară, având în vedere impactul pandemiei COVID-19, dacă există, asupra capacității sale de combatere a traficului de persoane; prin urmare, România a rămas la nivelul 2, se arată în raportul citat de G4Media.
Principalele observații din raport:
- România rămâne o sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa. Marea majoritate a victimelor identificate sunt femei victime ale traficului sexual exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv în Austria, Irlanda, Italia, Spania și Regatul Unit.
- Printre grupurile vulnerabile se numără copiii aflați în instituții guvernamentale sau care au ieșit din acestea, copiii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membrii comunității rome, femeile cu educație și venituri reduse, migranții și solicitanții de azil. Traficanții acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune.
- Autoritățile au anchetat, au urmărit penal și au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți. A persistat presupusa complicitate la infracțiuni de trafic de persoane, în special în cazul funcționarilor care exploatau copii aflați în grija unor centre de plasament sau a unor case de copii administrate de stat.
- În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic de persoane (399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă, 22 de forme nespecificate de trafic), în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020.
- Complicitatea persistentă, la un nivel scăzut, a oficialilor în infracțiunile de trafic de persoane a rămas o preocupare semnificativă. În 2022, autoritățile au trimis în judecată șase funcționari complici, inclusiv un primar, pentru presupuse infracțiuni de trafic de persoane care au implicat șase copii victime, dintre care unul avea doar 12 ani.
- Modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici în infracțiunile de trafic de persoane. Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii.
- În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a zeci de cazuri, inclusiv cazuri de trafic de persoane. Această modificare a dus la respingerea cazurilor, la nepedepsirea inculpaților acuzați de diverse infracțiuni, inclusiv de trafic, care au fost deja supuși unor anchete și procese îndelungate, și a subminat eforturile de combatere a traficului de persoane.
- De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani, în care erau implicate două fete instituționalizate de 14 și 15 ani.
- De asemenea, în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un caz în care erau implicați opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia. La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.
- Deși guvernul a adoptat o lege care a eliminat prescripția pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de un termen de prescripție mai scurt. Surse din sistemul judiciar au menționat alte câteva cazuri în curs de soluționare care vor face în curând obiectul prescripției și vor duce la desființări, inclusiv cazuri în care sunt implicați oficiali complici.
- Aceste elemente ale codului penal care se suprapun adesea și coordonarea insuficientă în cadrul parchetului au dus la duplicarea eforturilor, la confuzie și la ineficiența ulterioară în soluționarea cazurilor.
În raport se mai arată că observatorii au raportat ”o posibilă complicitate oficială în infracțiuni de trafic de persoane în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări”, susținând că ”autoritățile nu au investigat acuzațiile privind traficul de forță de muncă ca parte a unui aranjament de protejare a angajatorilor români care nu dispuneau de forță de muncă calificată la nivel național”.
De asemenea, potrivit ONG-urilor citate în raport, în cazurile de trafic de persoane care implică victime străine, autoritățile nu au pus în aplicare în mod eficient legea și adesea au acuzat suspecții de trafic de alte infracțiuni decât traficul de persoane, cum ar fi proxenetismul, pentru a evita investigațiile lungi, costisitoare și care necesită mult timp.
Mai multe ONG-uri și mass-media au continuat să își exprime suspiciunea că personalul care lucrează în instituțiile guvernamentale pentru copii și în centrele rezidențiale pentru persoane cu handicap a facilitat traficul. ONG-urile au observat că în anumite județe funcționarii au acționat mai degrabă drept complici ai traficanților.
Anchetatorii sunt depășiți de volumul de lucru
Raportul constantă că ”deficiențele din cadrul autorităților de aplicare a legii, cum ar fi lipsa de personal și volumul de muncă nesustenabil, precum și lacunele de cunoștințe, au continuat să limiteze progresele” în combaterea traficului de persoane.
”Atât DIICOT, cât și BCCO au continuat să funcționeze cu personal și resurse limitate, ceea ce le-a împiedicat să acopere în mod eficient toate jurisdicțiile. În plus, ca urmare a crizei refugiaților ucraineni, guvernul a transferat resurse, perturbând operațiunile normale ale poliției de combatere a criminalității organizate, ale Inspectoratului pentru Imigrări și ale altor structuri de aplicare a legii; deși autoritățile au continuat să desfășoare eforturi de rutină împotriva traficului de persoane, volumul lor general de muncă a crescut semnificativ.
DIICOT a raportat că anchetatorii și procurorii au evitat să se specializeze în traficul de persoane din cauza complexității infracțiunii și a traumei și epuizării asociate cu gestionarea cazurilor de trafic de persoane.
Anchetatorii și procurorii suprasolicitați au gestionat mai multe cazuri simultan, ceea ce a dus la dificultăți în construirea unor cazuri solide pentru urmărirea penală în perioada de șase luni permisă pentru ca un suspect să fie ținut în arest preventiv.
DIICOT a raportat, de asemenea, că un procuror și un anchetator specializat în combaterea traficului de persoane au acoperit în mod regulat regiuni cu aproximativ un milion de locuitori și au supravegheat simultan 100 de anchete.
În plus, transferurile frecvente ale procurorilor au dus la o continuă redistribuire a cazurilor și, la rândul lor, la întârzieri în anchete.
În 2022, ANABI a confiscat bunuri în valoare de peste 60 de milioane de euro (64,1 milioane de dolari); autoritățile au confiscat bunuri în valoare de aproape 18 milioane de lei românești (RON) (3,9 milioane de dolari) dintr-un singur caz”, se mai arată în raport.
Cine sunt traficanții și cum acționează
”Traficanții acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune. Autoritățile raportează mai puține cazuri în care sunt implicate grupuri criminale organizate de mari dimensiuni, cu o ierarhie strictă și un lider puternic.
Traficanții au continuat să folosească metoda de recrutare „lover-boy”, prin care victimele acceptă oferte de muncă dubioase și riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode și forme de control, sunt forțate să facă sex în scop comercial.
Experții continuă să raporteze cazuri de femei românce recrutate pentru căsătorii fictive în Europa de Vest; după ce încheie aceste căsătorii, traficanții le forțează pe femei să facă sex comercial sau să muncească.
Oficiali guvernamentali și ONG-uri raportează că traficanții folosesc din ce în ce mai mult internetul și rețelele de socializare pentru a recruta victime, în special copii.
Copiii reprezintă aproape jumătate din victimele identificate ale traficului de persoane în România. Copiii din instituțiile administrate de Guvern, în special fetele care trăiesc în cămine și centre de plasament pentru persoane cu handicap, rămân vulnerabili la traficul sexual.
Mai multe ONG-uri arată că foști rezidenți ai căminelor sau centrelor de plasament administrate de guvern servesc drept recrutori ai fetelor minore din aceleași instituții.
Traficanții exploatează copiii romi în traficul sexual și în cerșetoria forțată. Abuzul asupra muncii copiilor continuă să nu fie semnalat în mod corespunzător, fiind exploatați în muncă copii de numai cinci ani.
Rapoartele mass-media continuă să facă referire la cazuri de copii angajați sezonier în industria ospitalității de-a lungul coastei Mării Negre.
Traficanții supun adulții și copiii români la trafic de forță de muncă în agricultură, construcții, hoteluri, industria prelucrătoare și servicii domestice, precum și la cerșetorie forțată și furt în România și în alte țări europene.
Unele rapoarte sugerează că traficanții care operează în România și Moldova exploatează femei și fete moldovence din România în operațiuni din Europa; amploarea traficului nu este cunoscută. Traficanții exploatează migranți din Africa, Europa și Asia de Sud și de Sud-Est în construcții, în industria hotelieră și în industria alimentară.
Migranții din Asia de Est, care lucrează în industria construcțiilor și a ospitalității, sunt deosebit de expuși riscului de a fi traficați din cauza lipsei de acces la informații în limba lor maternă și a practicilor înșelătoare ale angajatorilor.
Migranții din Orientul Mijlociu și din Asia Centrală și de Sud care intră în România pe la granița cu Serbia, al căror obiectiv principal este de a-și continua drumul spre Europa de Vest și de Nord, pot fi sau pot deveni victime ale traficului de persoane în timp ce se află în România.
Aproape 3,5 milioane de refugiați care fug de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia sunt foarte vulnerabili la trafic; aproximativ 107.000 rămân în țară și aproape jumătate sunt copii.
Corupția guvernamentală în cadrul autorităților de aplicare a legii și al sistemului judiciar continuă să permită unele infracțiuni de trafic de persoane, iar funcționari au fost anchetați pentru presupusa implicare în trafic”, se mai arată în raport.
Recomandările Departamentului de Stat al SUA
Raportul include mai multe recomandări care ar trebui aplicate cu prioritate pentru combaterea traficului de persoane:
- Anchetarea temeinică și urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de persoane și aplicarea unor sancțiuni adecvate pentru traficanții condamnați, inclusiv pentru funcționarii complici și traficanții de forță de muncă, care ar trebui să implice pedepse semnificative cu închisoarea.
- Să se asigure că statutele de prescripție nu sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a respinge acuzațiile împotriva suspecților de trafic de persoane, subminând în mod semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane.
- Să se asigure că toate victimele primesc asistență, inclusiv asistență medicală și consiliere psihologică, prin desemnarea unor avocați care să ajute victimele să își înțeleagă drepturile și să navigheze în sistemul de asistență.
- Identificarea proactivă a potențialelor victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial și copiii din instituțiile guvernamentale.
- Să ofere sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile destinate victimelor prin alocarea de fonduri prin intermediul mecanismelor stabilite, cum ar fi programul de finanțare la nivel local și sistemul de recuperare a bunurilor.
- Creșterea numărului de ofițeri de poliție instruiți care investighează infracțiunile de trafic de persoane.
- Intensificarea eforturilor de aplicare a legilor privind munca copiilor, în special în zonele rurale și acolo unde serviciile de asistență socială nu dispun de personal și de capacitatea de a aborda încălcările.
- Sancționarea agențiilor de recrutare cu sancțiuni penale pentru practicile care contribuie la trafic, cum ar fi perceperea de taxe de recrutare de la lucrători.
- Asigurarea de consiliere juridică avizată și protecție în sala de judecată pentru victimele care asistă la urmărirea penală.
- Acordarea inspectorilor de muncă a autorității legale de a efectua inspecții inopinate la toate locurile de muncă.
- Extinderea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor în lucrul cu cazurile de trafic și cu victimele, sensibilitatea la problemele legate de trafic și înțelegerea tuturor formelor de trafic.