Pentru ce vom vota la 27 septembrie

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Din cele 58 de miliarde de lei fonduri europene atrase până la jumătatea anului trecut, jumătate au ajuns în patru județe plus Bucureștiul. 10,2 miliarde de lei au mers către județul Ilfov, 6,83 miliarde de lei către București, aproape 6 miliarde de lei către județul Constanța, 4,53 miliarde către județul Cluj și 2,36 miliarde de lei către Bihor. Am putea zice că președinții consiliilor județene din Ilfov, Constanța, Cluj și Bihor sunt cei mai buni administratori locali din țară.

Surpriză, însă, PNL a decis să renunțe la Marian Petrache de la Ilfov și să îl înlocuiască cu Hubert Thuma, condamnat penal pentru corupție. Iar la Constanța, Horia Țuțuianu a fost dat deoparte de PSD, în favoarea nașului tuturor famigliilor din județ, celebrul Felix Stroe.

La Bihor, psd-istul Ioan Mang va pierde, probabil, bătălia pentru un nou mandat. Mang va fi schimbat, totuși, cu Ilie Bolojan, performerul absolut al fondurilor europene atrase la nivel de orașe din România. Liberalii clujeni, oameni ceva mai așezați, au decis să păstreze liderul județean, Alin Tișe.

Așadar, partidele românești au decis să schimbe campionii naționali la atragerea de fonduri europene în două dintre primele patru județe performante. Ce ne spune acest lucru? Că, pe jumătate, partidele noastre nu dau doi bani pe valoarea administratorilor județeni. Da, cealaltă jumătate ne indică exemplul bun de la Cluj și faptul că Bolojan va fi valorificat și mai bine, pentru un județ întreg, nu doar pentru un oraș. Pe medie suntem la zero, cu două minusuri și două plusuri.

ADVERTISING

Cât despre București, suma atrasă de cei șase primari de sector plus primărița Firea,  mai mică decât cea atrasă de Ilfov și nu cu mult mai mare decât cea suma ajunsă la Constanța, nu reprezintă nicio performanță notabilă, așa încât nu merită nicio apreciere deosebită.

1contracte-bani-europeni
Sursa: AICI

România, mereu surprinzătoare: pe locul 5 pe țară, găsim un județ, Vrancea, stăpânit de ani buni de către unul dintre cei mai vechi baroni din țară, celebrul Marian Oprișan. Ei bine, Vrancea a reușit să adune 1,8 miliarde de lei bani europeni, aproape dublu față de Timiș, cel mai bogat județ al țării (1 miliard de lei) și aproape triplu față de Aradul gestionat de foarte mulți ani de oamenii lui Gheorghe Falcă.

Performanțe bune mai au și județele Galați (1,67 miliarde de lei), Alba (1,5 miliarde de lei), Bistrița Năsăud (1,412 miliarde de lei), Hunedoara și Maramureș (ambele peste 1,2 miliarde de lei). Iașiul (1, 49 miliarde de lei) și Doljul (1,243 miliarde de lei), deși printre județele cu sume mari atrase, sunt, ca și Bucureștiul, dezamăgitoare, având în vedere că ambele sunt cele mai mari și mai populate județe și ambele au o populație sofisticată și bine școlită.

Alături de Timiș și Arad, dezamăgirile naționale se găsesc la Suceava (doar 756 milioane de lei, cu un sfert mai puțin decât Botoșaniul), la Argeș (doar 800 de milioane de lei), la Prahova (doar 846 milioane de lei), la Sibiu (doar 800 milioane de lei) și Mureș (866 milioane de lei), toate județe mari, bogate, efervescente și cu mari pretenții politice.

În coada clasamentului regăsim județe mici și sărace, care se află de zeci de ani sub prizonieratul unei baronimi primitive, de la care nu poți avea nicio pretenție. Vorbim de Teleorman (sub 200 de milioane de lei), de Giurgiu (252 milioane de lei), Ialomița ( 247 milioane de lei), plus Covasna (369 milioane de lei) și Harghita (445 milioane de lei).

În ceea ce privește municipiile, și aici surprizele sunt mari. Cea mai harnică administrație s-a dovedit cea a Oradei (peste 255 milioane de euro), urmată de cea a Clujului (215 milioane de euro) și a Timișoarei (156 milioane de euro). Deși aflată în top, Timișoara este, totuși, mult în urma Clujului, deși ambele sunt la fel de mari, de populate și de bogate.

Cel mai populat oraș din țară, după Capitală, Iașiul a strâns aproape 150 de milioane de euro, deloc spectaculos și nu cu mult mai mult decât Galațiul (123 milioane de euro). Municipiul Arad, cu cele aproape 100 de milioane de euro atrase se clasează onorabil și ne indică o diferență uriașă de performanță între oraș și județ, vizibilă altminteri și în cazul Timișoara-Timiș.

Dezamăgiri? Constanța, deși comparabil ca dimensiuni cu Clujul și Timișoara, cu doar 70 de milioane de euro, a reușit să fie depășit de mult mai micile Buzău, Reșița și Bistrița. Așa pentru comparație, Bistrița este cam de patru-cinci ori mai mic decât Constanța și nci nu e un mare port european... Într-o logică la fel de strâmbă, dacă PSD a schimbat performantul președinte de consiliu județean, la municipiu a hotărât să-l susțină din nou pe primarul Făgădău.

Dezamăgiri și mai mari? Craiova (54 de milioane de euro), întrecută de Turda, Zalău, Hunedoara, Focșani și chiar Dej. Ploiești și Pitești, orașe mari și puternice economic, sunt chiar de răsul curcilor, cu 43 și 40 de milioane de euro atrase. Și, desigur, ca și la județ, Suceava, cu doar 34 de milioane de euro.

2fonduri-UE-orase
Sursa: AICI

Până la urmă, atragerea de fonduri europene este importantă, dar nu poate fi singurul criteriu pentru evaluarea unui primar sau al unui președinte de consiuliu județean. Aceste fonduri s-au dovedit a fi, în ultimii ani, singura sursă de finanțáre pentru investiții publice majore în România. Și atunci, rezultatul e simplu de văzut: oricine se poate duce să vadă cum arată Oradea în comparație cu Constanța sau Alba Iulia în comparație cu Pitești sau cu Ploiești.

Altminteri, fondurile europene nu aduc după sine automat dezvoltare sau performanță economică. Dar, mai devreme sau mai târziu, investițiile în infrastructură aduc și performanță economică.

Sigur, nimeni nu poate să schimbe harta și să pună portul Constanța la Oradea sau să mute uzina Dacia la Reșița. Cu certitudine, însă, depășirea limitelor date de istorie și geografie ține de amploarea investițiilor publice. Putem spune, practic, că cei care sunt campionii atragerii fondurilor europene sunt primarii și președinții de consiliu județean vizionari, care pot gândi dincolo de ziua de mâine. Iar codașii clasamentului fondurilor structurale sunt mărginiți, avizi după voturi ușoare, leneși și cam prostuți.

Cât privește nota globală a performanței unei administrații locale, ea constă în poziționarea orașului/județului față de media națională. Și aici, clasamentele s-au schimbat foarte mult:

3PIB-orase
Sursa: AICI

Bucureștiul rămâne cel mai mare contributor la economia națională, cu peste un sfert din PIB realizat aici, dar și orașul cu cei mai eficienți locuitori: aproape 29 000 euro/locuitor. Urmează Constanța și Cluj, cu câte 5% din PIB-ul național și cu performanțe notabile, dar cam jumătate din cele ale bucureștenilor: cam 15 000 euro/locuitor. Ambele sunt județe cu sume mari absorbite din fonduri europene și cu investiții majore în infrastructură.

Timișul și Brașovul, cu performanțe mediocre în atragerea fondurilor europene își datorează pozițiile fruntașe poziției geografice sau tradiției industriale mari.

Alba și Ilfov sunt clar exemple de județe care au progresat enorm datorită infrastucturii  aduse de programele structurale. Prahova, Argeș și Dolj, județe mari, cu tradiție industrială și sediu central pentru mari firme (industria petrolieră și de automobile) ocupă poziții mediocre, în urma Albei sau a Ilfovului, ca urmare a stării deplorabile din cheltuirea fondurilor de coeziune de la UE.

Tot datorită hărniciei în investiții publice, un județ sărac, mic și fără conexiuni importante, precum Bistrița Năsăud depășește județe precum Bacău sau Galați, cu populație mult mai numeroasă și cu mari obiective industriale. Și nu întâmplător Vrancea are un PIB/locuitor cu 40% mai mult decât Suceava, un județ mult mai mare, mai bogat și mai important politic. Și nu întâmplător un județ atât de mare, de vechi și de sofisticat ca Iașiul este situat în clasament sub mult mai modestele Gorj, Sălaj, Caraș-Severin sau Hunedoara. De fapt, ca să punem sare pe rană, Iașiul este cam la nivelul Ialomiței....

Mai credeți că e de glumit cu atragerea de fonduri de coeziune pentru infrastructură?

Hai să mai vedem ceva interesant: harta salariului mediu net la nivel județean, anul acesta. Pe primul loc se găsește, evident, Bucureștiul cu 4.200 lei/lună. Clujul, cu 3.724 lei/lună este pe locul 2, urmat de  Timiș cu  3.374 lei/lună. Campionul fondurilor europene, Ilfovul, a ajuns pe locul 5 la nivel național, cu 3.222 lei/lună, mai mult decât în Iași, Prahova sau Argeș. Constanța, cu 2.983 lei/lună se situează pe un mediocru loc 10, iar pe ultimul loc se află, evident, cel mai slab performer din atragerea de fonduri, Suceava, cu 2.456 lei/lună.

4-forta-munca-judete
Sursa: AICI

Acest clasament ne indică faptul că investițiile din programele de coeziune nu sunt suficiente, ele nu atrag automat bunăstarea generalizată. Dar lipsa acestor investiții sigur aduce mediocritate și sărărcie.

Să nu uităm că România deține, dintre toate statele UE, cea mai mică pondere a zonelor urbanizate:

5zone-urbanizate-UE
Sursa: AICI

Ca urmare, performanța de a fi singurul stat european la care fiecare regiune are o creștere medie anuală de peste 4% în perioada 2008-2017 este mai mult decât onorabilă. Ca medie națională sau regională.

6PIB-locuitor
Sursa: AICI

Distribuită pe județe și pe orașe această medie arată extrem de divers, de la vârfuri (după criteriul PIB/locuitor)  peste media națională atinse în București și doar în primele opt județe,  până la contra-performanțe și de -40% sau chiar 50% pentru județe ca Vaslui, Botoșani și Suceava....

La 27 septembrie, în cabina de vot, poate vă gândiți și la succesul sau insuccesul investițiilor și economiei locale, ca urmare a politicilor vizionare sau nătânge ale primarilor sau președinților de consilii județene.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇