Va pleca Erdogan de la putere dacă pierde alegerile?

Întrebarea și-o pun milioane de cetățeni, lideri europeni, americani, jurnaliști și comentatori politici. Aflat la conducerea Turciei de 20 de ani, a deteriorat constant sistemul democratic, îndepărtând țara de valorile și principiile stabilite de fondatorul republicii, Mustafa Kemal Ataturk, în urmă cu o sută de ani.
Va pleca Erdogan de la putere dacă pierde alegerile?
  • Speranța pentru un transfer pașnic al puterii se află la cei care dețin funcții publice cheie în aparatul de stat, care, odată ce rezultatele alegerilor vor fi publicate, pot pune presiune pe Erdogan să-și recunoască înfrângerea.
  • Actualul președinte a transformat campania electorală într-un atac la adresa SUA, lăudându-l frecvent pe Vladimir Putin.
  • Erdogan a transmis presei o scrisoare către națiune în care vorbește de democrație, libertate și faptul că a fost mereu de partea cetățenilor.
  • Evenimentul major care a dus la întoarcerea unei mari părți din populație împotriva lui Erdogan a fost cutremurul din data de 6 februarie 2023.

Există o mare posibilitate ca în această seară, târziu, Recep Erdogan să afle că a pierdut alegerile, deși, în mod oficial, numărătoarea voturilor poate dura câteva zile.

Conform ultimelor sondaje de opinie, Kemal Kilicdaroglu, 74 de ani, liderul Opoziției, e cotat să obțină cu puțin peste 49% din voturile celor 60 de milioane de alegători din Turcia. 

Dacă va obține peste 50%, acesta devine președinte încă din primul tur, dacă nu, se va desfășura un al doilea tur de scrutin, în data de 28 mai.

ADVERTISING

Oficiali din jurul lui Erdogan, în timpul unei tensionate campanii electorale, au declarat că actualul președinte nu va renunța la putere chiar dacă va pierde la urne pentru că „SUA s-a amestecat în alegeri”.

„Toată lumea știe acest lucru, însuși președintele SUA Joe Biden a declarat asta. Atacul asupra candidatului prezidențial al Turciei și lider al partidului Memleket, Muharrem Ince,… e clar de unde a venit, e clar cine l-a coordonat. La mijloc a fost America”, a anunțat Suleiman Soilu, ministrul de Interne al Turciei, vineri 12 mai.

SondajAlegeriTurcia

Muharrem Ince este candidatul din alegerile prezidențiale, aflat pe poziția a treia ca potențial număr de voturi, care avea o susținere între 2 și 6%, retrăgându-se din cursă în data de 10 mai, cu patru zile înainte de vot. 

Decizia i-a oferit un culoar lui Kemal Kilicdaroglu, cel mai bine clasat contracandidat, să poată obține peste 50% din voturile exprimate și astfel să-l învingă pe Erdogan.

Scrisoarea lui Erdogan către popor

Actualul președinte a transformat campania într-un atac la adresa SUA, lăudându-l frecvent pe Vladimir Putin, dar situația din Rusia nu l-a mai ajutat.

Influența politică a Kremlinului a scăzut simțitor în urma eșecului din Ucraina, iar poziția ambiguă a lui Erdogan față de NATO, deși Turcia e membră a alianței, arestările protestatarilor, distrugerea independenței justiției și a presei, l-au lăsat fără susținere din partea statelor europene.

Printr-o acțiune disperată, Erdogan a încercat să atragă de partea sa măcar câteva dintre voturile celor care-l contestă, alegătorii liberali, care vor modernizarea și democratizarea țării.

Președintele a transmis presei controlate o scrisoare către națiune în care vorbește de democrație, libertate și faptul că a fost de partea tuturor cetățenilor.

Turkish President Recep Tayyip Erdogan in Samsun
TURCIA. Președintele Recep Erdogan a încercat să se prezinte ca un democrat în ultima zi de campanie electorală printr-un mesaj adresat alegătorilor din mediul urban - Foto: Hepta.ro

„Draga mea națiune, am fost în politică activă încă din tinerețe.

Am apărat întotdeauna democrația și voința națională în cei 40 de ani de viață politică, dintre care 21 i-am petrecut la putere”, a scris Erdogan în mesajul publicat în presă și răspândit pe rețelele sociale.

„Indiferent de nedreptățile la care am fost expuși încă din 1994, am respectat justiția, am acționat cu corectitudine. Am fost de partea celor 85 de milioane de cetățeni, nu am marginalizat pe nimeni”.

„Nu am interferat cu stilul de viață al niciunuia dintre ei.

Am extins domeniile de drepturi și libertăți ale tuturor segmentelor societății noastre.”

Turkish President Erdogan holds election rally in
CAMPANIE ELECTORALĂ. Miting uriaș de susținere pentru Erdogan, organizat la Istanbul - Foto: Hepta.ro

Precedentul Istanbul

După tentativa eșuată a loviturii de stat din 2016, pusă la cale de cei îngrijorați că Turcia se va transforma într-o dictatură, peste 40.000 de persoane au fost încarcerate, dintre care cel puțin 10.000 de militari, 2.745 de judecători și 21.000 de profesori.

În operațiunile de epurare lansate de Erdogan, peste 77.000 de oameni au fost anchetați și în jur de 160.000 au fost concediați din administrația centrală și locală.

Când a avut loc lovitura de stat eșuată, Erdogan se afla, deja, la putere de 13 ani, înăbușise cu violență protestele de stradă ale studenților și sindicatelor și transformase țara dintr-una laică, într-una în care religia musulmană a devenit un pilon al statului.

În martie 2019 apare primul semn al erodării puterii lui Erdogan, la alegerile pentru primăria orașului Istanbul, o metropolă cu peste 20 de milioane de locuitori.

Ekrem Imamoglu, candidatul Partidului Popular Republican, de orientare liberal-progresistă, formațiune fondată de Ataturk, a câștigat alegerile în fața reprezentantului AKP, Partidul Justiție și Dezvoltare, condus de Erdogan.

Victoria lui Imamoglu a fost o lovitură politică majoră pentru președintele Turciei, iar ceea ce a urmat a reprezentat un atac total al acestuia la instituțiile democratice.

Printr-o serie de măsuri ilegale, rezultatul alegerilor a fost anulat, anunțându-se repetarea acestora în 29 iunie 2019.

Decizia provoacă o adevărată furie în rândul cetățenilor turci din Istanbul, prezența la vot crește, iar diferența cu care învinge candidatul liberal se mărește.

Opoziția spune că transferul de putere va fi pașnic

O teamă importantă e ca acum, la alegerile prezidențiale, în cazul în care Erdogan pierde, acesta să folosească precedentul Istanbul, iar pe modelul brevetat de Donald Trump, să nu recunoască înfrângerea și Turcia să intre într-o spirală a violenței. 

Presidential candidate and Leader of the Republica
OPOZIȚIE. Kemal Kilicdaroglu, contracandidatul lui Erdogan, a spus că există soluții să-l determine pe acesta din urmă să plece de la putere în situația în care actualul președinte pierde alegerile - Foto: Hepta.ro

Kemal Kilicdaroglu, contracandidatul lui Erdogan, a dat asigurări că o astfel de evoluție nu va fi posibilă, iar liderii celor șase formațiuni de opoziție, care s-au aliat pentru îndepărtarea actualului președinte, au declarat în mai multe ocazii că s-au pregătit și pentru o astfel de situație.

Speranța pentru un transfer pașnic al puterii se află la cei care dețin funcții publice cheie în aparatul de stat, care, odată ce rezultatele oficiale vor fi publicate, pot începe să pună presiune pe Erdogan pentru a părăsi fotoliul de președinte.

Cutremurul a fisurat și fotoliul președintelui

Turcia vine după o perioadă de două decenii în care libertatea cetățenilor a fost limitată, iar autoritarismul lui Erdogan a dus la stagnare și criză economică.

Demolishing efforts continue aftermath of multiple
GAZIANTEP, TURCIA. Urmările cutremurului din 23 februarie. O clădire afectată grav e demolată de echipe de constructori sub privirile localnicilor - Foto: Hepta.ro

Inflația în Turcia a fost de 50,4%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iar 76,5 milioane de oameni, 90% din populație, trăiește sub limita sărăciei, cu venituri per familie mai mici de 1.300 de euro, cât e necesar pentru a-și acoperi cheltuielile lunare. Salariul minim în Turcia e de 300 de euro.

Cu astfel de probleme economice e de așteptat ca actuala coaliție condusă de reformatorul Kemal Kilicdaroglu să aibă mari dificultăți în găsirea unor soluții rapide, Turcia având nevoie de investiții majore și sprijin economic din partea SUA și a Uniunii Europene.

Evenimentul major care a întors o mare parte din populație împotriva lui Erdogan a fost cutremurul din data de 6 februarie 2023 în care au murit 55.000 de persoane și peste 50.000 de clădiri s-au prăbușit.

O reacție întârziată a lui Recep Erdogan, lipsa unei strategii de rezolvare urgentă a problemelor sutelor de mii de oameni care au rămas fără locuințe și amnistierea constructorilor care au ridicat blocuri fără respectarea normelor de rezistență au dus la o puternică scădere a susținerii pentru actualul președinte, oferind opoziției oportunitatea de a relansa democrația în Turcia.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇