Eurovision 2023: Omul care și-a pus casa la bătaie pentru o melodie

Eurovision 2023: Omul care și-a pus casa la bătaie pentru o melodie

Un bărbat și-a jucat și casa la pariuri pe Eurovision, dezvoltând o dependență pentru această nișă de jocuri de noroc. Până în ziua în care norocul era pe cale să-l părăsească.

Pentru mulți oameni, cea mai interesantă parte din toată nebunia Eurovisionului este faza votului: e interesant să vezi cum votează fiecare țară și să vezi cum se conturează câștigătorul. Dar cum ar fi dacă aceste voturi ți-ar aduce zeci de mii de euro? Sau dacă ai fi pe punctul de a-ți pierde casa din cauza lor?

Daniel Gould, un englez îndrăgostit de Eurovision, a trecut prin agonia deslușirii câștigătorului în 2018, când și-a jucat casa la pariuri pe acest concurs. Pe măsură ce votul mergea înainte, doar două țări au rămas în lupta pentru titlu: Israel și Cipru. Următoarele cuvinte ale prezentatorului aveau să-i schimbe viața lui Daniel: fie îi umpleau buzunarele, fie îl lăsau pe drumuri.

ADVERTISING

Daniel nu arunca banii prostește pe pariuri - timp de aproape un deceniu, a fost parior profesionist de Eurovision. Mereu a urmărit cu interes competiția muzicală, dar în 2004 și-a dat seama că ar putea face bani buni din asta, scrie BBC.

Era anul în care organizatorii au introdus faza semifinalelor. Regulamentul concursului nu le permite cetățenilor care se află într-o țară să voteze pentru țara lor. Însă Daniel a observat că unii concurenți aveau mai multe șanse de a se califica în finală, grație cetățenilor din diasporă care votau pentru țara lor - exemplele românilor care votează din Spania și Italia pentru România sau al turcilor din Germania care votează pentru țara lor.

Daniel făcea pariuri mari pe cote mici pe piesele care se califică în finală: băga cam 100.000 de lire sterline (aproape 115.000 de euro) și obținea un profit de 3.000 de lire (aproape 3.500 de euro). El a calculat că aceste pariuri erau foarte sigure.

ADVERTISING

Profesorul de istorie care a devenit parior profesionist

Câștigurile din pariurile pe concursul muzical continuau să vină, iar din profit își plătea ratele la apartamentul din Kentish Town, o suburbie din nord-vestul Londrei. Îi mergea atât de bine, încât a renunțat la postul de profesor de istorie și a devenit un parior full-time pe Eurovision.

Asta înseamnă că luni la rând, în fiecare an, Daniel trăia și visa doar Eurovision. Analiza tendințele, căuta toate datele despre concurenți, urmărea zvonurile pe forumuri obscure de discuții, cerceta toate cotele în continuă schimbare de pe toate piețele, nu doar pe cele din Marea Britanie, de la favoriții pentru intrarea în top 10 până la calificările în semifinale. Trata pariurile pe Eurovision așa cum brokerii tratează acțiunile, încercând să anticipeze schimbările din preferințele publicului.

În fiecare an, înainte de Eurovision, el își punea apartamentul gaj ca să împrumute bani și să parieze. Și în fiecare an, după Eurovision, îi dădea înapoi. Treaba mergea: într-un an normal, câștiga cam 50.000 de lire (aprox. 57.500 de euro).

ADVERTISING

Ce făcea cu profitul după ce-și achita datoriile? Două lucruri adora Daniel - Eurovisionul și călătoriile. Așa că, după fiecare finală, pleca hai-hui prin Europa. Îi plăcea să se ducă în orașul finalei și să stea acolo în cele două săptămâni de repetiții de dinaintea finalei, din Baku în Stockholm, din Kiev la Lisabona. În fiecare an, își îndeplinea acest vis.

Însă nici pentru cel mai bun parior din lume nu-i ușor să prevadă viitorul. Philip Tetlock, psiholog și expert în prognoză, spune că „superpariorii" își petrec timpul analizând numeroasele surse de informații contradictorii. Ei gândesc în termeni de probabilitate, nu de certitudini, și sunt mereu deschiși la date noi. Pentru cei mai mulți, e ceva foarte greu. Dar dacă-ți pui casa gaj pentru un concurs de muzică, trebuie să fii în stare să te descurci.

Daniel era pregătit. Cunoștințele sale de istorie l-au ajutat să înțeleagă relațiile dintre țări. Acoperea toate unghiurile posibile - urmărea repetițiile, prezentarea scenică și chiar și alegerile cadrelor TV pe care le făcea echipa de emisie pentru a intui candidații cu cele mai mari șanse.

După semifinale, urmărea ce piese deveneau populare pe Google Trends, Spotify și YouTube. Ținea cont și de ordinea de intrare în concurs - știa că publicul tinde să uite piesele interpretate la început. Și știa și că „principiul contrastului" spune că o piesă cu un ritm săltăreț se va remarca mai ușor după câteva balade.

Daniel era genial la cântărirea meticuloasă a unor asemenea detalii. Dar niciun parior profesionist nu prevede totul perfect.

La un cuvânt de dezastru

Pariorii profesioniști nu-și permit să fie încăpățânați. Trebuie să-și admită greșelile și să acționeze rapid pentru a reduce pierderile, adică să parieze invers când lucrurile o iau la vale. Daniel era bun și la asta.

Însă în 2018, a aflat că nu s-a mișcat destul de repede. A crezut că piesa Ciprului („Fuego", de Eleni Foureia) n-are nicio șansă. Luni la rând a pariat contra ei și a băgat bani grei pe melodia Israelului („Toy", de Netta), fiindcă credea că este exact ce îi place publicului.

În semifinale, Daniel și-a dat seama că a dat-o în bară cu Ciprul: oamenilor le plăcea piesa. Și-a schimbat pariurile, optând pentru Cipru, ca să-și reducă potențialele pierderi dacă „Fuego" („Focul") câștiga.

Însă focul s-a transformat în ditamai vâlvătaia înainte ca Daniel să reacționeze. Pariurile s-au schimbat rapid, iar el n-a apucat să pună banii pe Cipru. Spre groaza lui, se afla acum în fața unui dezastru financiar.

În trecut, când risca sume de șase cifre, Daniel planifica minuțios aceste pariuri. Acum era altceva. Dacă Ciprul câștiga Eurovisionul, ceea ce era pe cale să se întâmple, el rămânea fără casă. Daniel urmărea acum uluit procesul de vot.

Cunoscătorii fenomenului Eurovision știu cum s-a terminat acea finală Eurovision. Israel a câștigat. Daniel a avut noroc că n-a apucat să parieze pe Cipru. A făcut bani buni, urma să călătorească din nou și s-o ia de la capăt. Dar n-a fost deloc așa.

În acel an, Daniel Gould a început să aibă dureri de cap. Apoi, în decembrie 2018, în timpul unei călătorii, a murit brusc, la 43 de ani. Examinarea post-mortem a arătat că a avut o tumoare pe creier. Nu știuse de ea. A fost singurul lucru important pe care nu-l prevăzuse.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇