Bulgaria, numită în istorie “Prusia Balcanilor”, este o țară cu o producție de arme și muniție mult peste așteptări. Iar de la invazia brutală a Federației Ruse în Ucraina pur și simplu și-a triplat exportul de arme.
Nu, nu exportă către Ucraina direct, ci prin intermediari, cel mai des prin Polonia și România, două state care au creat zilele acestea o comisie tehnică militară mixtă pentru sincronizarea achizițiilor de arme. E în regulă dacă Bulgaria nu se laudă cu exportul său imens de arme, important este să livreze ceea ce au nevoie ucrainenii acum. Putem enumera aici doar primele 4 companii producătoare de arme, care sunt Arsenal, Terem, VMZ Sopot și Kintex, iar muniția și armele pe care le produc fac o diferență clară în acest război.
Asta pentru că industria militară bulgară este specializată în primul rând în muniție pentru armele din epoca sovietică, și acest lucru este suficient pentru Ucraina în momentul de față. Până să modernizeze toata armele la standarde NATO, ucrainenii au găsit o soluție eficientă și mai ieftină pentru a se aproviziona și a rezista invaziei ruse.
Totuși, sunt alegeri în Bulgaria, iar rezultatul alegerilor legislative și sprijinul pentru Ucraina sunt interconectate, de aceea ar trebui sa ne intereseze soarta acestora. Orice declarație pro sau contra Ucrainei referitoare la război este contabilizată printr-un vot al alegătorului bulgar. În plus, industria armelor aduce mulți bani în Bulgaria (doar anul trecut 4,3 miliarde dolari), această industrie generând și locuri de muncă, de aceea, această chestiune ar trebui să îi preocupe pe politicienii bulgari.
Care este explicația logică pentru care Bulgaria - chiar și pe timpul unui prim-ministru total ostil Rusiei - s-a ascuns în a anunța suportul militar pentru Ucraina? Pentru că rușii sabotează depozitele de arme, mai exact le aruncă în aer - așa s-a întâmplat cu depozitul EMCO în iulie 2022 și în trecut la depozitele de arme ale VMZ sau chiar la fabrica de arme din Vrbetic, Cehia. De aceea putem înțelege motivațiile deciziei de a ține secretă valoarea exportului de arme din Bulgaria în Ucraina.
De fapt, în Uniunea Europeană există două țări care se feresc în a-și arată suportul oferit Ucrainei în acest război. Este vorba despre Bulgaria și România, care nu se laudă, să zicem așa, cu ajutorul constant pe care îl oferă ucrainenilor, ci acționează mai mult din umbră pentru a evita oarecare repercusiuni asupra securității naționale.
Să nu uităm că aceste două state se află la periferia Uniunii Europene și a NATO și sunt state riverane la Marea Neagră. Aceste state preferă să nu se afișeze cu ajutorul pentru Ucraina, așa cum o face, de exemplu, Polonia, acționează exemplar prin ajutorarea maximă a Ucrainei și unde întreaga societate poloneză, dar și clasa politică poloneză au o atitudine ostilă istorică față de Federația Rusă. În timp ce Bulgaria preferă să acționeze din umbră, pentru a nu supăra sau antagoniza Federația Rusă. Tot aici putem să ne întrebăm ce scuză are România pentru a nu oficializa ajutorul oferit Ucrainei?
Pentru Bulgaria este de la sine înțeles. Toată aceasta ambiguitate este și din cauza președintelui țării, Rumen Radev, un politician cu orientare pro-rusă care a afirmat că peninsula Crimeea este pământ rusesc, dar și a numeroase partide din parlamentul bulgar care sunt împotriva ajutorării Ucrainei cu arme - Partidul Social Bulgar (care l-a susținut pe actualul președinte în campania electorală), Partidul Renașterii (deschis pro-rus) și Partidul „Ascensiunea Bulgară”.
Cu toate că Bulgaria este o republică parlamentară și nu una prezidențială, alegerile sunt alegeri și este important să îți alegi cuvintele în campania electorală. Exista o vorbă: “politicienii nu sunt de încredere, dar mai ales aceștia nu trebuie crezuți în campania electorală”. Exact în aceeași manieră putem cataloga ultimele declarații ale președintelui Bulgariei, Rumen Radev, care ne spune că Bulgaria nu participă la achiziționarea comună de muniție a UE pentru Ucraina.
Ultimele sondaje de opinie din Bulgaria arată că 70 la sută dintre cetățeni sunt îngrijorați că vor fi atrași în război și, prin urmare, s-au opus unui sprijin prea mare pentru Ucraina. Este un bazin electoral enorm, iar fiecare declarație pe față de susținere a Ucrainei este un vot împotriva Partidului Socialist Bulgar, votat în primul rând de persoane cu o astfel de viziune ori cetățeni bulgari de vârsta a treia.
Bătălia principală în aceste alegeri se dă ca de fiecare dată între partidul fostului prim-ministru Kiril Petkov (PP- „Continuăm Schimbarea”) și partidul fostului prim-ministru Boyko Borisov (GERB).
Exista șanse foarte mari ca GERB, partidul fostului premier bulgar Boyko Borisov, să ia primul loc în alegerile din 2 aprilie, mai ales că fostul premier care a guvernat țara din 2009, timp de 10 ani, are norocul de a tot reveni la conducere în pofida tuturor scandalurilor de corupție.
Este îmbucurător că măcar în februarie s-a format o mică coaliție dintre “Continuăm Schimbarea” și “Bulgaria Democrată”, care va încerca sa fie o putere care se luptă cot la cot cu GERB. Totuși, ceea ce este evident este că vom avea de-a face din nou cu un guvern de coaliție care se va clătina de la orice evoluție tectonică pe scena bulgară. Este cea de-a cincea rundă electorală timp de doi ani și din nou nu vom avea un guvern stabil în Bulgaria, ci mai degrabă unul șubred care abia adună majoritate simplă, nemaivorbind de cea constituțională.
De acest nou guvern depinde nu doar soarta Bulgariei, ci poate influența și războiul din Ucraina. Este cert că susținerea militară va continua, rămâne de văzut în ce proporții și dacă acesta va fi la vedere ori ascunsă cu grijă ca și până acum.