Discursul anual despre starea Uniunii susținut de președintele Comisiei Europene în fața plenului Parlamentului European a intrat deja în rândul tradițiilor UE. Este mult mai mult decât un ceremonial. Este ocazia pentru evaluarea evenimentelor anului care a trecut și a rezultatelor obținute, dar și prilejul pentru prezentarea viziunii liderului Comisiei Europene pentru perioada care urmează.
Săptămâna viitoare, în 16 septembrie, Ursula von der Leyen va fi protagonista ceremonialului pentru întâia oară de la preluarea funcției de președinte al Comisiei Europene.
Cu siguranță că la ora la care se aștern aceste rânduri, discursul este deja scris prin efortul și colaborarea numeroșilor funcționari din serviciile Comisiei Europene. Cele mai delicate subiecte vor fi incluse după decizia politică a Ursulei von der Leyen și a consilierilor săi cei mai apropiați.
Dacă rememorăm subiectele aflate în atenția publică în decembrie 2019 și cele de la mijlocul acestui an, vedem cum între ele se cască o prăpastie provocată de pandemia de coronavirus, care a întors cu susul în jos lumea întreagă.
Sarcina președintelui Comisiei este delicată. Aflată la primul discurs programatic, ea nu-și poate permite să vorbească numai despre anul care vine. În 2019, instituțiile europene se pregăteau pentru o dezbatere cât mai cuprinzătoare despre viitorul UE. Ne străduiam atunci să găsim cele mai bune mijloacele de a-i atrage pe cetățeni în acest dialog, conștienți fiind că UE poate avansa doar cu viteza pe care o susțin și o suportă cetățenii europeni. Von der Leyen are obligația atât morală, cât și instituțională să prezinte o viziune a UE27 post-Covid pentru anii următori.
Sigur, un politician autentic transmite mesaje prin cuvintele rostite, dar și prin omisiunile pe care le face. Va fi interesant de urmărit modul de abordare a listei foarte lungi de subiecte delicate prin declarații sau omisiuni.
Premierul britanic, Boris Johnson, confirmă public că este pregătit să părăsească negocierile dintre UE și Regatul Unit dacă următorul Consiliu European, programat pentru 15 octombrie, nu ia o decizie cu privire la relația comercială post-Brexit.
În Belarus, zeci de mii de cetățeni protestează de 5 săptămâni consecutive împotriva regimului opresiv al ”ultimului dictator din Europa”, Aleksandr Lukașenko. Arestările și disparițiile continuă, iar poziția oficială a UE suferă de ambiguitate.
Cancelarul german cântărește răspunsul Germaniei la otrăvirea de către Moscova a disidentului rus Alexei Navalnîi. Merkel nu exclude nici măcar suspendarea proiectului gazoductului Nord Stream2 în contextul escaladării tensiunilor din relația bilaterală.
Competiția globală economică, comercială și geostrategică în care China devine un actor din ce în ce mai agresiv, pune presiune pe regulile interne ale UE. Influentul ministru german al economiei, Peter Altmaier, solicită schimbarea reglementărilor din domeniul concurenței și a pieței interne europene. El reclamă competiția neloială din partea companiilor care sunt subvenționate de state terțe, referindu-se clar la companiile chineze care acționează pe piața europeană.
Președintele Macron și premierul Johnson au făcut publică determinarea lor de a intensifica cooperarea bilaterală împotriva traficului ilegal de ființe umane, în contextul recrudescenței presiunii migratorii la granițele celor două state.
Lista subiectelor fierbinți poate continua cu Turcia, Ucraina, relația cu SUA ș.a.m.d., iar Ursula von der Leyen este obligată de circumstanțe să le abordeze.
Bineînțeles, scheletul discursului va fi format din marile provocări ale UE, în primul rând bugetul multianual 2021-2027 aflat încă în negocieri în vederea aprobării finale de către Parlamentul European. Și parlamentele naționale ale statelor membre au deja pe masă ratificarea fondului de relansare economică Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro. Liderii europeni au căzut de acord asupra acestui instrument, însă tratatele UE impun și ratificarea în parlamentele naționale. Va fi un adevărat tur de forță având în vedere ambiția comună ca cele două instrumente financiare să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
Reforma Politicii Agricole Comune, noile instrumente de apărate comercială a UE și reforma sistemului de emigrație și azil sunt alte subiecte gigantice pe ordinea de zi.
Iată o listă remarcabilă de provocări. Rămâne de văzut cum va putea președintele Comisiei Europene să le abordeze prin analiză și viziune, prin afirmații și prin omisiuni, astfel încât să revigoreze și să motiveze instituțiile europene și guvernele statelor membre și să redea speranța cetățenilor europeni.