Germania încearcă să convingă mai mulți lucrători străini să rămână în țară pentru a acoperi necesarul de pe piața muncii. Noi date arată că această țară devine tot mai neatractivă în comparație cu alte state occidentale.
Germania devine tot mai puțin atractivă pentru lucrătorii străini calificați, arată studiul „Indicatori ai atractivității talentelor”, publicat joi de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD). Germania a coborât de pe locul 12 în 2019 pe 15 în 2023 în topul celor 38 de state analizate de OECD.
Analiza se bazează pe șapte parametri pe care muncitorii străini îi apreciază:
- calitatea oportunităților
- venituri și taxe
- perspective
- mediul familial
- mediul deschis aptitudinilor
- incluziunea
- calitatea vieții
Studiul a analizat patru grupuri de oameni pe care guvernul de la Berlin speră să-i atragă - specialiști înalt calificați, oameni de afaceri, fondatori de startup-uri și studenți - și arată că Germania intră în top 10 doar cu această ultimă categorie.
Noua Zeelandă, Suedia, Elveția și Australia sunt pe primele patru locuri în ierarhia celor mai atractive țări pentru muncitorii străini, iar Marea Britanie și SUA se situează pe locurile 7 și 8.
Când limba engleză e un handicap
Deutsche Welle dă ca exemplu situația unei românce, Mara, în vârstă de 30 de ani, care a lucrat anterior în Marea Britanie și a fost încântată când a găsit un job bun în publicitate la Berlin. Însă după un an în Germania, ea plănuiește deja să plece. "Poate o să mai stau un an sau doi, dar nu mai am de gând să rămân pe termen lung. Aș sta în Germania, dar nu mă văd aici în următorii cinci-zece ani", a spus ea.
Găsirea unei slujbe a fost partea cea mai ușoară pentru Mara. Ea a înfruntat apoi birocrația, căutând un apartament pe piața imobiliară complicată din Berlin, și învățarea limbii germane. Singurătatea a jucat, de asemenea, un rol important: nevoită să lucreze la început de acasă din cauza pandemiei, i-a fost greu să-și creeze legături sociale și cum aproape toată munca sa necesită folosirea englezei, nu a reușit să-și îmbunătățească germana, deși a făcut cursuri la București.
Birocrația și rigoarea germană au contribuit la inadaptarea Marei, ca și a altor lucrători din străinătate. "Normal, nu le pot cere oamenilor din Germania să nu vorbească germana. N-aș face asta niciodată. Dar personal m-am simțit destul de ciudat când ei îmi cereau diverse documente și eu nu înțelegeam nimic. Puțin mai multă deschidere și flexibilitate. Iar când îi întreb dacă vorbesc engleza, ei spun de obicei 'nu' foarte rapid și tare", a explicat românca.
Oamenii trebuie convinși să rămână
Germania încearcă cu disperare să păstreze cât mai mulți angajați străini calificați, întrucât scăderea demografică preconizată va lăsa milioane de locuri de muncă neocupate în următorul deceniu. Este de așteptat ca ultimul val al generației "baby boomer", care constituie majoritatea forței de muncă, să se pensioneze până în 2035.
Potrivit calculelor făcute de Institutul pentru Cercetarea Muncii (IAB), din cadrul Agenției Federale a Muncii (Bundesagentur für Arbeit - BA), Germania are nevoie de un "import" de 400.000 de imigranți în fiecare an pentru a-și acoperi găurile de pe piața muncii.
Cele mai recente prognoze indică o rată a imigrației de 290.000 de persoane, iar piața muncii ar putea atinge un deficit de 3,6 milioane de angajați.
Convingerea angajaților străini să rămână în țară e una dintre soluții, consideră Paul Becker, cercetător la institutul Minor din Berlin. "Pentru o strategie de succes a forței de muncă instruite, ar fi crucial să se asigure nu doar o imigrație mai mare, dar și mai puțini angajați calificați care emigrează din nou și care să rămână în schimb în Germania cu familiile lor", scrie el într-un studiu publicat în februarie.
Cercetarea lui Becker arată că, în medie, cei mai mulți dintre cei care vin să lucreze în Germania pleacă după numai trei sau patru ani.
De ce pleacă angajații străini
Mutarea într-o altă țară este oricum un proces dificil, iar cazul Marei se potrivește cu un studiu incipient efectuat în decembrie de Institutul pentru Cercetare Economică Aplicată (IAW), în Tübingen, sudul Germaniei, care a scos în evidență probleme precum integrarea, raporturile cu autoritățile, plata taxelor și a asigurărilor sociale, cu care se confruntă imigranții.
Pe baza unui sondaj pe 1.885 de persoane care au părăsit Germania, precum și a 38 de interviuri detaliate, studiul IAW a descoperit o serie de factori care determină plecarea lucrătorilor străini. Printre aceștia se numără:
- probleme legale asociate cu rezidența
- permisele de muncă
- imposibilitatea de a găsi o slujbă potrivită
- imposibilitatea de a-și aduce familia
- costul mare al vieții
- problemele personale
- discriminarea
"Presupun că în cele mai multe cazuri erau permise de rezidență pentru instruire sau muncă, iar acestea expirau și nu mai erau prelungite", a spus autorul studiului, Bernhard Boockmann.
Deși doar puțin peste 5% din cei chestionați au menționat discriminarea printre motivele părăsirii Germaniei, două treimi din angajații cu înaltă calificare din țările non-europene au spus că s-au confruntat cu discriminarea din partea autorităților sau la serviciu.
Familia și prietenii formează "rădăcinile"
Autoritățile pot doar să influențeze unele dintre probleme, dar o singură lege sau câteva măsuri nu pot convinge mii de lucrători străini să rămână în Germania. Însă și Mara, și Becker, și Boockmann - toți cred că există o măsură care poate fi luată pentru a îmbunătăți situația.
"Agenţia Federală a Muncii nu are nicio măsură concretă pentru a sfătui oamenii care se gândesc să emigreze din nou. De exemplu, noi credem că într-o situație în care cineva își pierde jobul, BA ar putea acorda consultații țintite", a spus Boockmann. El apreciază că Guvernul ar trebui să facă mai mult pentru a-i aduce înapoi pe lucrătorii care au părăsit țara, întrucât mulți dintre cei care au participat la sondaj au rămas cu o impresie bună despre Germania.
Paul Becker merge mai departe și consideră că problema nu se rezumă doar la piața muncii. Oamenii n-ar mai pleca dacă s-ar stabili cu familiile în Germania. "Dacă oamenii instruiți vin în Germania și își aduc familiile, trebuie să ne întrebăm: Bun, cum putem să ne asigurăm că membrii familiei sunt bine aici? Găsesc ușor un apartament? Pot găsi un loc la școală sau la grădiniță? Au posibilitatea de a învăța limba? Și cât de repede sunt consultați pe probleme legate de piața germană a muncii și primesc asistența de care ar putea avea nevoie pentru a găsi un job?". Sunt multe piese mici care trebuie răsucite pentru a crea un cadru social bun, crede el.
În cazul Marei, însă, un lucru care i-ar fi prins foarte bine: să-și facă niște prieteni. "Programele pentru expați ar trebui sprijinite mai mult. Pentru mine, ar fi fost de mare ajutor să existe un loc unde să te poți întâlni cu alți specialiști din străinătate și să schimbi idei. E important să construiești o conexiune, o relație interpersonală", a spus ea.