Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, joi, să menţină ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an (valoare pe care o are din 11 ianuarie), ceea ce este o veste bună pentru românii cu credite în lei (ale căror rate depind de ROBOR şi IRCC şi care nu vor mai creşte).
În plus, BNR apreciază că inflația a ajuns la un platou și ar urma să ajungă la vară la o singură cifră.
Comunicatul BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut la 16,37% în decembrie 2022, de la 16,76% în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul.
Prin urmare, în ultimele luni ale anului trecut, rata inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88% în septembrie).
Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrul 4 din 2022 și primul trimestru din 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate.
Leul a manifestat o tendință de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda națională a continuat să se aprecieze față de dolar, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
Inflaţia scade mai repede decât era estimat
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2023.
Prognoza actualizată arată o scădere mai alertă a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior.
Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative și să inducă riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Avem nevoie de fondurile UE
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor.
Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.