Europa își securizează frontul subacvatic - ce proiecte derulează marile puteri militare

Europa își securizează frontul subacvatic - ce proiecte derulează marile puteri militare

Cutremurate de exploziile subacvatice care au distrus conductele Nord Stream în septembrie anul trecut, națiunile europene se mobilizează pentru a securiza fundurile oceanelor și mărilor care sunt traversate de artere vitale pentru continent.

Dar protejarea rețelei vaste de conducte de energie și cabluri de comunicații submarine este o chestiune complicată, arată o analiză C4ISRNET, prestigioasă publicație a comunității occidentale de apărare.

Războiul pe fundul mării, un domeniu care ia amploare

Responsabilitățile pentru protecția infrastructurilor care traversează mai multe țări sau ape internaționale, infrastructuri cel mai adesea proprietate privată care însă servesc interese naționale vitale, nu sunt clare.

Analiștii consideră că războiul pe fundul mării este o disciplină de securitate națională care ia amploare, cu influențe din războiul submarin - operațiuni de contra-minare și protecția portului.

Această hartă, actualizată ultima dată la 15 decembrie 2022, arată cablurile submarine active și planificate în regiunea europeană.
TeleGeography estimează că în 2021 existau peste 807.000 de mile marine de cabluri submarine în serviciu la nivel global

„Există două direcții aici”, spune Sebastian Bruns, expert naval la Universitatea din Kiel, Germania.

ADVERTISING

”În primul rând, există tactici ofensive de înaltă tehnologie care implică grupuri de arme autonome, care se află în așteptare pe fundul oceanului până când sunt activate, potențial organizându-se în ceva de genul câmpurilor de mine mobile care nu vor fi niciodată înregistrate pe nicio hartă.

Apoi, vine domeniul protecției infrastructurii subacvatice critice, care are mult de-a face cu înțelegerea a ceea ce se întâmplă în jurul cablurilor și conductelor”, afirmă Sebastian Bruns.

Supravegherea în locuri greu accesibile este destul de dificilă și trebuie asigurată și pe scară extinsă.

Întrebări esențiale: cine și ce face?

Evoluții sunt în curs în fiecare țară și la nivelul Uniunii Europene. La Agenția Europeană de Apărare (EDA), de exemplu, oficialii așteaptă vești din Italia, în primul trimestru al anului 2023, cu privire la o propunere pentru un program dedicat pentru protecția infrastructurii critice aflate pe fundul mării. Dacă va fi aprobat, programul s-ar putea alătura listei tot mai mari de așa-numitele proiecte PESCO.

ADVERTISING

Chiar agenția europeană demarează o serie de studii în ianuarie pentru a identifica lacunele de capacitate și pentru a găsi tehnologii emergente care să ajute la supraveghere, afirmă Conor Kirwan, ofițer naval irlandez la biroul EDA pentru programe maritime din Bruxelles.

Se așteaptă ca studiile să culmineze cu un simpozion organizat de EDA, la sfârșitul lunii aprilie, care își propune să reunească autoritățile militare și civile, companii private și cercetători academicieni.

Unificarea straturilor de autoritate – militară, civilă și comercială – se poate dovedi a fi cel mai mare impediment pentru ca europenii să acționeze împreună împotriva amenințărilor. „Acolo se află complexitatea infrastructurii critice ale fundului mării”, afirmă Conor Kirwan.

Franța, primul stat european cu strategie distinctă pentru securitate pe fundul mărilor

Franța face investiții în domeniul submarin de când a devenit prima națiune europeană care a lansat, în februarie 2022, o strategie națională de război orientată spre securitatea pe fundul mării.

ADVERTISING

Alte națiuni au publicat anterior strategii pentru fundul mării, dar cu accent pe capacități civile.

Strategia Franței iese în evidență prin accentul militar, mai ales că Rusia și China – considerate adversari de SUA și de cea mai mare parte a Europei de Vest – investesc masiv în moduri de a desfășura război pe fundul mării, a spus Steven Horrell, cercetător al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.

Franța are mize mari în a explora domeniul: dintre cele aproximativ 450 de cabluri submarine care susțin 99% din schimburile de date digitale intercontinentale, 51 de cabluri ajung pe teritoriul național francez (inclusiv în Franța metropolitană) și alte 24 în teritoriile franceze de peste mări.

Franța are acum doar două vehicule operate de la distanță capabile să atingă adâncimi de 1.000 de metri: H1000 Ulisse și H2000 Diomede. Cele două ambarcațiuni sunt dezvoltate de ECA Group. Armata a lansat proiecte de cercetare pentru a dezvolta a doua generație de vehicule submarine, care să atingă adâncimi mai mari.

Un alt program francez, SLAM-F, va avea noi evoluții în 2023: Armata va comanda roboți anti-mină construiți de Thales, care vor înlocui în cele din urmă navele de luptă anti-mină cu echipaj uman.

În paralel, companiile civile lansează proiecte proprii.

Companiile Marine Tech și Hologarde și-au unit forțele pentru a dezvolta vehiculul hibrid fără pilot Manta, o dronă electrică concepută să funcționeze ca navă de suprafață, dar și ca platformă capabilă să opereze până la 300 metri adâncime, dar cu obiectiv final 6.000 de metri adâncime.

Clienții țintă inițiali sunt în sectoarele de petrol și gaze din Orientul Mijlociu, afirmă Jean-Luc Pierrisnard, manager tehnic și co-fondator Marine Tech.

Italia – Marina militară păzește deja cablurile ”civile” din Mediterana

Marina italiană este acum implicată activ în protecția cablurilor de Internet din Marea Mediterană, după ce a semnat un acord de cooperare în iulie cu compania italiană de telecomunicații Sparkle.

„Activitatea comună este acum în desfășurare”, afirmă Fabrizio Buglio, director de platforme de rețea și servicii la Sparkle, care deține 600.000 de kilometri (aproape 373.000 de mile marine) de cabluri de internet la nivel global.

Acordul prevede că Marina nu numai că va supraveghea cablurile din Marea Mediterană, dar va interveni în operațiunile „de urgență”.

Contraamiralul Vito Lacerenza, comandantul flotei de submarine italiene, a declarat că noile tipuri de submarine ale Marinei au în dotare drone submarine de supraveghere. În plus, Sparkle a instalat deja sisteme de identificare automată, astfel încât să poată ști ce nave trec deasupra cablurilor sale, deoarece daunele accidentale nu pot fi niciodată excluse.

Fabrizio Buglio a mai spus că firma lucrează cu departamente de cercetare universitare pentru a vedea dacă cablurile de telecomunicații submarine pot funcționa și ca senzori de cutremur sau tsunami. O sursă din Marina italiană a declarat că serviciul ia în considerare lucrări de cercetare în acest domeniu.

Citeşte mai departe analiza Europa își securizează frontul subacvatic – ce proiecte derulează marile puteri militare pe Curs de Guvernare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇