În timp ce primăriile de sector din București nu reușesc, încă, nici măcar să monteze panouri solare pe acoperișurile blocurilor, primăria din Barcelona se pregătește să testeze 3 sisteme complexe, în căutarea unor soluții inovatoare pentru cetățenii care locuiesc în condominii.
Acestea ar urma nu doar să producă energie pentru blocuri, ci și să permită captarea și folosirea apei de ploaie și să le ofere locuitorilor din clădire mai mult spațiu pentru relaxare.
Primăria orașului Barcelona menționează – într-un comunicat remis redacției Spotmedia.ro – că în 2023 va finanța 3 proiecte pilot pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor care locuiesc în blocuri.
În căutare de soluții, instituția a organizat un concurs de proiecte. Și le-a cerut participanților să propună, pentru condominii vechi, proiecte care să permită, simultan:
- extinderea spațiului pentru locatari
- înfrumusețarea fațadei și acoperișului
- instalarea unui sistem de captare a apei de ploaie, care să fie folosită apoi la irigarea unor spații verzi amenajate pe verticală
- un sistem de panouri fotovoltaice
- automatizarea unor sisteme ale clădirii pentru creșterea confortului locatarilor și reducerea amprentei de carbon
La concurs s-au putut înscrie toți cei interesați, de la firme de construcții la instituții de cercetare. Sau asocieri între specialiști.
29 de participanți s-au asociat și au înaintat 8 propuneri. Dintre ele, Primăria Barcelona a selectat 3, pe care le va finanța.
Primul proiect selectat se numește Aligra.
Este o structură exterioară, modulară, din lemn și alte materiale ecologice. Se montează la exteriorul clădirii, ca să asigure izolare, dar și să ofere spațiu în plus pentru locatari. Va conține sisteme de preluare a apei de ploaie și irigarea unor spații verzi verticale.
În esență, ar fi un soi de balcon extins, modular, cu instalații pentru vegetație, aplicat pe fațada clădirii, într-o manieră calculată și unitară.
La crearea acestei soluții au lucrat 5 companii numite: Straddle 3, Societat Orgànica, Aiguasol, Tall-Fusta și Tejido.
A doua propunere se numește Regenerarea Barcelonei și a fost creată de Universitatea Politehnică din Catalunya și compania Constraula. Este vorba tot despre o structură exterioară din lemn – un fel de fațadă cu balcoane aplicată la exteriorul clădirii.
Și acest proiect conține spații verzi verticale, dar și instalațiile necesare pentru captarea apei de ploaie și pentru irigații.
Corect implementată, ideea ar putea schimba fața unor clădiri vechi și ar ajuta la reducerea poluării (datorită plantelor care absorb dioxidul de carbon).
Ultimul proiect selectat se numește InnoFab și a fost, de asemenea, creat de mai multe companii: Pich Aguilera Arquitectes, Pich Architects i Pich Innovation, Metalperfil și Verdtical Urban Biotechnology.
InnoFab e o structură metalică aplicată la exteriorul și pe acoperișul clădirii, care va permite extinderea unor spații la care au acces locatarii și amenajarea de spații verzi pe fațada clădirii și pe acoperiș. Pentru că e tot modulară, structura va putea fi adaptată și pentru diverse alte nevoi ale locatarilor din clădire.
Primăria din Barcelona le va da companiilor și instituțiilor care au creat aceste proiecte între 100.000 și 150.000 de euro (reprezentând 80% din valoarea proiectului).
Cu toții trebuie să folosească banii pentru a-și pune în practică ideile până în luna martie 2023, în vederea testării pentru o perioadă de un an. În acest timp, atât inițiatorii, cât și primăria vor stabili dacă vreunul dintre proiecte merită implementat în oraș.
În loc să copiem ideile altora, am putea să investim în inovație
E foarte posibil ca pentru București să nu se potrivească niciuna dintre ideile pe care le testează acum Primăria Barcelonei. De fapt, poate că nici în Barcelona nu vor funcționa.
Ceea ce am putea învăța, însă, din ceea ce face administrația orașului din Spania este că - în loc să încercăm să copiem ceea ce fac alții - am putea, cu bani destul de puțini și cu ajutorul unor oameni care chiar se pricep, să ne căutăm propriile soluții.
Poate că nu vom reuși de prima dată. Poate că va fi nevoie de multe concursuri de idei până să apară o soluție care să poată fi aplicată la nivelul unui întreg cartier, a unui sector sau chiar în întregul oraș. Dar, până la urmă, acele idei care să ne schimbe viața în bine vor apărea, dacă investim în ele.
Lipsa baniilor n-ar trebui să fie o problemă chiar atât de mare.
La urma urmei, 450.000 de euro – suma maximă pe care o alocă Primăria Barcelonei pentru testarea celor 3 soluții – nu reprezintă o cheltuială împovărătoare pentru niciuna dintre primăriile de sector din București.
Spre exemplu, Primăria Sectorului 3 și-a bugetat cheltuieli de aproape de 3 ori mai mari doar pe înlocuirea de borduri, care nu îmbunătățesc viața nimănui.
Primăriile din București inovează prea puțin
Din păcate, în ceea ce privește inovațiile pentru cetățenii care locuiesc la bloc, primăriile din Capitală nu prea au proiecte.
Primăria Sectorului 1 a anunțat că intenționează să implementeze un proiect cu panouri solare și pompe de căldură, care să asigure încălzirea în apartamente, în tandem cu sistemul centralizat de termoficare al Termoenergetica SA. Din păcate, proiectul a fost tras pe linie moartă din cauza neînțelegerilor politice.
Primarul Clotilde Armand (USR) a vrut să implementeze proiectul în multe blocuri, fără să testeze mai întâi eficiența. În Consiliul Local, consilierii PNL și PSD au obligat Primăria Sectorului 1 să testeze tehnologia pe două blocuri (ceea ce viceprimarul Oliver Păiuși a declarat că nu se poate face, din cauza modului în care s-a adoptat documentația - n.red.). Cu alte cuvinte, sunt șanse mari să nu se facă nimic.
În plus, deși susține că proiectul e realizabil, în ciuda insistențelor Spotmedia.ro, Primăria Sectorului 1 refuză să facă public studiul de fezabilitate pe care l-a comandat și l-a plătit din bani publici pentru acest proiect. Așa că până la acest moment nu e foarte clar cum ar funcționa tehnologia, mai ales pe partea de termoficare.
La solicitarea primarului Robert Negoiță (PSD), Consiliul Local al Sectorului 3 a adoptat un proiect în baza căruia ar urma să se monteze pe blocurile deja reabilitate termic panouri solare, în cadrul unui proiect pilot. Instituția nu a comunicat dacă aceste panouri vor fi folosite doar pentru a alimenta lifturile și pentru a asigura iluminatul de pe scara blocului sau dacă se va încerca folosirea energiei electrice și pentru termoficare.
Din păcate - în afara proiectelor de reabilitare termică cu polistiren și geamuri termopan - la atât se reduce încercarea primăriilor Capitalei de a îmbunătăți condițiile de trai la bloc și de reducere a amprentei de carbon a clădirilor.