Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, și-a făcut marți seară un bilanț de doi ani de mandat, a prezentat proiectele în derulare, cele la care renunță, a dialogat pentru prima dată cu cetățenii pe Facebook și a prezentat punctele tari pentru care ar trebui ca bucureştenii să-l voteze pe el şi nu pe Gabriela Firea în 2024.
Edilul a răspuns într-un live pe Facebook întrebărilor cetățenilor și a fost chestionat despre motivele pentru care el crede că merită încă un mandat.
„Avem un primar care a băgat Primăria în faliment şi unul care a scos-o”, a afirmat Nicuşor Dan.
Acesta a precizat că el are „o viziune sistematică despre ce este de făcut pe principalele probleme – trafic, termoficare”. „De asemenea, o diferenţă uriaşă pe urbanism, unde autoritatea publică nu a contat în mandatul trecut, ca să nu spun că a fost complice”, a mai adăugat Nicuşor Dan.
Întrebat ce se mai întâmplă cu caracatiţa din PMB, Nicuşor Dan a precizat că a mai tăiat din tentacule.
„Am mai tăiat nişte... Deci dacă îmi aduc bine aminte, erau cam 50 de persoane la caracatiţa aceea. Prin desfiinţarea companiilor municipale, o parte importantă dintre ei au plecat din instituţie. Cred că suntem undeva la 10 din 50, rămaşi în momentul ăsta”, a declarat Nicuşor Dan.
Edilul a adăugat că oraşul are și alte probleme, decât lupta cu anumiţi angajaţi ai fostei administraţii.
„Oraşul are aşa de multe probleme că n-a fost un scop în sine să intrăm într-un război cu oamenii aduşi de fosta administraţie şi sunt oameni care au un concurs. Până când ei nu fac ceva grav, sunt oameni care au câştigat un concurs şi sunt parte din administraţia publică”, a subliniat Nicuşor Dan.
Investiții
Primarul general al Bucureştiului a avansat câteva cifre privind bilanţul la doi ani de mandat la Primăria Capitalei şi anume suma de 200 milioane euro pentru tramvaie, 500 milioane euro care vor fi investite în reabilitarea şi modernizarea liniilor de tramvai, contractele semnate, miercuri, pentru investiţii în reţelele de termoficare de 200 milioane euro şi investiţii de 100 milioane euro în troleibuze şi autobuze electrice.
„Am găsit o Primărie în faliment. Am reuşit să rezolv problema asta. Un lucru pe care nu l-am spus este că mi s-a reproşat în perioada aceea că nu am comunicat. A fost o tăcere voluntară, cumva. Ar fi fost foarte simplu să spun că UEFA nu ne mai dă Euro 2020 pentru că nu aveam posibilitatea să facem investiţii sau există riscul să reziliem contractul cu BEI, numai că am considerat că e în interesul Bucureştiului ca lucrurile acestea să nu fie spuse până nu găsim o cale de rezolvare.
Lucru care s-a rezolvat şi suntem acum credibili pe piaţa financiară. Bucureştiul are probleme mari, nerezolvate dintr- o lipsă de activitate de ani de zile şi am încercat să le rezolvăm. Dacă vorbim de transport, m-am dus către acele lucruri sistematice, de exemplu între a pune 10 semafoare şi a face studiu de fezabilitate în care să punem 800 de semafoare coerent, am ales a doua variantă. Tot ce înseamnă liniile de tramvai, inelul median, extinderea tramvaiului în Nord-Est, Sud, în Piaţa Unirii, semaforizarea inteligentă, radialele care să ne ajute să folosim Autostrada de Centură, trenul metropolitan. Toate acestea sunt soluţii mari pe care le-am început şi care să dea rezolvări la problemele mari ale oraşului. În ceea ce priveşte probleme termoficării, din nou remedierea lor o să ne ia câţiva ani.
Vreau să dau o singură cifră: tramvaiele - 200 de milioane de euro. Liniile de tramvai - 500 de milioane de euro, contractele semnate azi pe termoficare - 200 de milioane de euro, troleibuzele şi autobuzele electrice - 100 de milioane de euro. Toate acestea sunt un miliard de euro investiţii consistente din bani europeni”, a spus Nicuşor Dan.
PUG-ul Bucureștiului
El a vorbit şi despre problemele de pe zona de urbanism.
„Pe zona de urbanism Autoritatea Publică a fost complice practic la mutilarea oraşului. Faptului că noi stăm azi în trafic, faptul că sunt cartiere întregi unde oamenii trebuie să plece la 07:30 să ducă la şcoală copiii la 3-4 km arată un urbanism deficitar şi nu numai asta, ci şi faptul că Autoritatea Publică a fost complice la aceste lucruri.
Nu am rezolvat integral problema, pentru că sunt instituţii de control care nu îşi fac datoria, dar prin oprirea acelor PUZ-uri de sector care ar fi dus la haos şi corupţie am reuşit să dăm o doză de normalitate. Vă dau o cifră – 500 de litigii pe zona de urbanism pe care le desfăşurăm în momentul acesta”, a explicat edilul general.
El a explicat că a găsit „o situaţie juridică foarte încâlcită” în privinţa Planului Urbanistic General (PUG) al Capitalei, dar că speră ca la finalul anului viitor să fie gata o variantă generală care să intre în procesul de validare.
Pasajul Doamna Ghica
El a spus și când ar putea spera bucureștenii să devină funcțional Pasajul de la Doamna Ghica.
„Pasajul de la Doamna Ghica are trei bucăţi mari, cea din mijloc şi două laterale. Suntem la 2-3 săptămâni de finalizarea uneia dintre structurile laterale. Finalizarea montării tablierului va fi la începutul lunii martie 2023, apoi încă 4-5 luni pentru ca pasajul să devină funcţional.
E exact tipul de investiţie care a fost făcută 20 de ani în România de administraţiile anterioare, în sensul hai să mai punem un pod aici, un semafor colo, unde acest pod, fără inel median nu are nicio valoare. Continui să susţin că pentru a rezolva problemele Bucureştiului trebuie să avem soluţii mari, integrate”, a explicat primarul.
Pasajul Basarab nu va fi recepționat
Dan a declarat că Pasajul Basarab nu va mai fi recepţionat, deoarece termenul este demult depăşit, însă a fost finalizată documentaţia de atribuire care, acum, este în verificare la Direcţia de Achiziţii.
„El nu va mai fi recepţionat, în sensul că recepţia e un act care se produce la terminarea lucrărilor şi mai e o recepţie la finalul perioadei de garanţie şi a fost depăşit demult termenul. E o chestiune de zile, am terminat documentaţia de atribuire, e în verificare la Direcţia Achiziţii.
O să ieşim în achiziţie publică pentru expertiza pe rezistenţa acestui pasaj, ea o să ne spună care sunt lucrările pe care trebuie să le facem. Apoi Direcţia de Achiziţii o să transmită expertiza la Administraţia Străzilor, care are majoritatea podurilor şi pasajelor din Bucureşti pentru a exista o procedură de mentenanţă pentru acest pod”, a afirmat Nicuşor Dan.
Marcaje rutiere cu vopsea
Primarul general a dat explicații și despre problema marcajelor rutiere.
„Da, pe marcaje rutiere, am găsit un oraş care practice nu mai avea niciun marcaj rutier. În 2019 şi în 2020, PMB nu a plătit nimic pe marcaje rutiere. Am reuşit în 2021 să alocăm 12 milioane, în 2022 suma de 18 milioane. Suntem undeva la 30% din marcajele rutiere pe care oraşul trebuie să le facă şi la început, pentru că banii erau puţini, am făcut marcaje cu vopsea, că şi asta e o discuţie.
Totul e proporțional, adică un marcaj cu vopsea costă de patru ori mai puţin decât un marcaj din acesta în profunzime, în adâncime, dar durează de patru ori mai puţin. Adică durează şase luni faţă de doi ani. Ce am făcut prima oară cu vopsea a început să se şteargă, pentru că atâta ne-a permis bugetul, în momentul în care am început. E o chestiune care ne preocupă şi o să ajungem să avem principalele bulevarde marcate, după cum începe să se vadă”, le-a promis el bucureștenilor.
Toaletarea copacilor
Edilul a anunţat și că va întocmi un regulament pentru toaletarea şi defrişarea copacilor din Bucureşti, însă, până atunci, a dat o reglementare pentru ca munca în teren să fie făcută de ADP-urile de sector pentru a uşura munca celor de la Direcţia de Mediu din Primăria Generală, care trebuie să dea avizele pentru tăieri sau toaletări de copaci.
„Primăria municipiului Bucureşti, fiind asaltată de zeci de mii de solicitări de toaletare pe an, dădea automat răspuns pozitiv la toate aceste solicitări şi am văzut mii de exemple, chiar eu am semnat, mii de avize de defrişare pentru arbori care s-au uscat pentru simplul motiv că au avut parte de o toaletare exagerată.
În încercarea de a stopa şi cred că a fost o decizie corectă, de a stopa fenomenul ăsta, ne-am trezit cu o avalanşă de solicitări de toaletare pentru care personalul pe care Primăria îl are este insuficient. Avem o disproporţie de 12-15 persoane care avizează defrişări, toaletări şi un personal al ADP de sector, toţi împreună probabil de ordinul 400-500 de persoane care solicită în numele cetăţenilor defrişări, respectiv toaletări.
În urmă cu aproximativ o lună am dat o reglementare pe subiectul ăsta, astfel încât toată munca de evaluare, fotografiere, solicitare să fie făcută de ADP de sector şi mare parte din munca pe care o fac angajaţii Primăriei Municipiului Bucureşti, din Direcţia de Mediu, să fie făcută fără deplasarea în teren care îngreuna foarte mult procesul După reglementarea pe care am dat-o, mă aştept să ne mai ia câteva luni ca să ajungem la o normalitate în ceea ce priveşte toaletările.
De asemenea, intenţionăm să avem un regulament despre ce şi cât se toaletează astfel încât să nu reluăm discuţia asta copac cu copac, ci să o facem sistematic”, a spus Nicuşor Dan.