Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins joi, pe 20 octombrie, recursul formulat de primarul Sectorului 3 care solicita anularea retrocedării unei părți din parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza). Decizia este definitivă și irevocabilă.
Suprafața de 112.339 mp din parcul IOR (zona Potcoava-Titan) a fost restituită în natură prin dispoziția primarului general al Bucureștiului nr. 4333/18.05.2005, în mandatul lui Adriean Videanu.
Ulterior, suprafața respectivă de teren, aflată în proprietatea Mariei Cocoru, a făcut obiectul mai multor litigii.
Istoria proceselor pentru IOR
Primarul Sectorului 3 a solicitat anularea dispoziției și a arătat că terenul „face parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale, că este supus unei amenajări destinate deservirii nevoilor publice ale comunității locale”.
Procesele au început de la Judecătoria Sectorului 3 și și-au urmat cursul la Tribunalul București și la Curtea de Apel. Cazul a ajuns la Înalta Curte încă de acum 8 ani. La acel moment, prin decizia 108/22.01.2016, ICCJ a admis recursul formulat de primarul Sectorului 3, a casat o hotărâre a Curții de Apel și a dispus rejudecarea.
Au urmat alți ani de procese, în care Sectorul 3 obținuse, în cele din urmă, în faza de apel, anularea retrocedării.
În 2019, când a câștigat pe fond anularea retrocedării, Negoiță a chemat presa în partea retrocedată a IOR și a vandalizat o pancartă pe care scria că locul este proprietate privată.
Soluția tribunalului - favorabilă lui Robert Negoiță - a fost menținută și la Curtea de Apel.
În 2020, cauza a ajuns din nou la ÎCCJ, care – ținând cont inclusiv de o acțiune de recurs introdusă de PMB în timpul administrației Firea - a casat decizia Curții de Apel (favorabilă Sectorului 3 – n.red.) și a dispus rejudecarea.
În timpul judecății, a fost solicitată și prezentată o expertiză cu privire la statutul terenului, la momentul retrocedării sale în natură, de către Adriean Videanu.
Expertiza susținea că în 2005 suprafața nu era amenajată ca parc și nici nu avea utilitățile necesare, ci era teren viran, acoperit cu vegetație spontană.
În plus, prin Hotărârea CGMB nr. 95/1998 s-a dispus atribuirea în folosință gratuită, pe termen de 49 ani, Consiliului local Sector 3, a terenului în suprafață de 12,1 ha, în scopul realizării obiectivului de utilitate publică „Centrul Administrativ Titan”.
În plus, amintea expertiza, în Planul Urbanistic General (PUG), suprafața de 12 hectare figurează ca CB3 – adică e destinată construcțiilor.
Cauza s-a rejudecat și, în cele din urmă, Curtea de Apel a respins apelul formulat de primarul Sectorului 3.
S-a ajuns din nou la recurs, introdus de Negoiţă şi judecat de o instanță de la Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La termenul de pe 20 octombrie 2022, ICCJ a respins, prin decizie definitivă și irevocabilă, recursul Primăriei Sectorului 3.
În consecință, proprietar pe suprafață retrocedată a parcului IOR rămâne Maria Cocoru.
Cine a deţinut terenul şi ce se pregăteşte în parc
Consilierul local USR Eugen Matei a fost în instanță pe 20 octombrie, pentru a urmări procesul. Și a susținut că există o mulțime de semne de întrebare. Spre exemplu – spunea Eugen Matei – PMB nu a colaborat așa cum ar trebui cu Primăria Sectorului 3, pentru recuperarea spațiului respectiv.
Mai multe, într-o serie de declarații pe care Eugen Matei le-a făcut live, pe Facebook, la ieșirea de la proces.
Printre altele, Eugen Matei a spus că reprezentanții PMB păreau să susțină mai degrabă poziția actualului proprietar al suprafeței retrocedate din IOR (adică a Mariei Cocoru - n.red.) decât pe cea a Primăriei Sectorului 3 și interesul public al bucureștenilor care își doresc acolo un spațiul verde.
Terenul a făcut parte din fosta moșie Dudești Cioplea, care le-a aparținut lui I.B Grueff. Cel care a făcut dovada că e moștenitor – în dosarul de revendicare nr.40212/2002 – a fost Ion Dan Eduard Romalo.
De la Romalo a preluat Maria Cocoru drepturile de proprietate asupra terenului.
De-a lungul timpului, presa a dezvăluit o mulțime de dedesubturi ale luptei pentru acest teren.
Spre exemplu, în 2016, Libertatea scria că de la Maria Cocoru – proprietara părții retrocedate din IOR - cumpăra teren Niculita Tătărici, sora fostului secretar al Primăriei Sectorului 3, Marius Mihăiță.
În cea mai mare parte a timpului, din 2005 încoace, suprafața retrocedată a fost murdară și invadată de buruieni care au crescut sălbatic.
Recent, mai multe persoane cărora Poliția Locală le-a aplicat doar amenzi simbolice au început să otrăvească arborii de pe respectiva suprafață, să taie și chiar să dea foc vegetației uscate.
Pe 22 septembrie – adică în urmă cu o lună – PressOne anunța că pe suprafața retrocedată a apărut o pancartă care anunță amenajarea unui parc de distracții.
Ce se mai poate face? Eco Civica: Primăria să nu permită decât parc!
Instanța de judecată a admis intervenția Asociației Eco Civica în dosar.
„Ceea ce m-a surprins este că instanța a considerat că primarul Sectorului 3 nu are interes în cauză. Noi știm foarte bine ce probleme sunt în administrația Sectorului 3 și cum e gestionat spațiul verde acolo.
Dar în acest caz primarul sectorului 3 avea dreptate. Suprafața respectivă a fost intabulată ca parc înainte de 1989.
Este adevărat că la un moment dat Primăria Sectorului 3 a intenționat să își construiască acolo sediu administrativ. Dar nu și-a construit, ci a preluat actuala clădire – monument istoric – în care și-a amenajat birourile.
E adevărat că în Planul Urbanistic Zonal (PUG) din anul 2000 suprafața retrocedată e notată cu CB 3, ca zonă construibilă. Dar - ceea ce am spus instanței – CB3 este destinată autorităților. Nu privatul poate construi acolo, ci doar instituția poate construi în interes public.
Apoi, mai există OUG 114/2007, care spune că spațiile verzi trebuie înregistrate ca atare și nu li se poate schimba destinația.
Or, acel loc are destinația de parc. Așa că atunci când vor vrea proprietarii să construiască, Primăria Sectorului 3 n-ar trebui să le dea autorizație decât pentru parc.
În plus, există încă multe probleme de procedură din timpul procesului. Spre exemplu, PMB n-a pus la dispoziție, în timpul fostei administrații, documente pe care le avea. Abia în mandatul actual s-au căutat prin arhive documentele și s-au pus la dispoziția instanței.
În plus, noi ne vom adresa Instituției Prefectului, care poate identifica mai multe motive să atace dispoziția de retrocedare a suprafeței de parc. Și în interesul oamenilor și pentru prestigiul său, eu consider că Instituția Prefectului ar trebui să atace dispoziția de retrocedare”, a precizat Dan Trifu pentru Spotmedia.ro.
De asemenea, consilierul general Ana Ciceală (USR) a anunțat pe Facebook că va căuta o cale prin care retrocedarea celor 12 hectare de parc să poată fi atacată.