93% dintre șoferii români își doresc camere fixe de monitorizare pe străzi.
Majoritatea îşi doreşte camere fixe de monitorizare a vitezei (84%), dar şi pentru observarea agresivităţii în trafic (94%) şi pentru respectarea regulilor de circulaţie (93%).
80% dintre şoferi au fost victime ale agresiunilor în trafic. Bărbaţii, tinerii cu vârste până în 36 ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică mai mică de 1000 cm cubi sunt cei care adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic.
Sunt câteva dintre concluziile studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2022”, realizat de Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries și Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității.
Studiul prezintă comportamentele și atitudinile care favorizează încălcarea regulilor de circulație de către şoferi, precum și producerea accidentelor rutiere, arată un comunicat remis vineri SpotMedia.ro.
Studiul s-a desfășurat în contextul în care ponderea ridicată a deceselor rutiere în România, aproape dublă față de restul UE, are drept cauză principală comportamentul din trafic al utilizatorilor drumului public și influența unor factori conjuncturali. În perioada 2010-2020, şoferii au fost responsabili pentru 66% dintre accidentele rutiere grave.
Una dintre concluziile studiului este că șoferii au tendința de a observa mai clar greșelile altora și mai puțin de a-și recunoaște propriile erori în trafic, acest fenomen fiind cunoscut științific ca efectul Muhammad Ali, prin care oamenii își atribuie mai multe comportamente morale decât comportamente nedezirabile social.
Spre exemplu, 48% dintre participanții la studiu au declarat că au fost victima agresiunilor verbale în trafic, dar numai 16% au declarat că ei înșiși au avut un astfel de comportament.
Iată alte concluzii ale studiului:
- 93% își doresc camere fixe de monitorizare pe străzi, pentru reducerea accidentelor
- 24% depăşesc deseori sau foarte des limita de viteză când conduc în afara unei localităţii, din care 58% spun că probabil vor depăși viteza legală dacă se angajează într-o depășire
- 80% au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor
- 80% consideră că șoferii mijloacelor de transport în comun sunt cei mai responsabili în trafic
- 70% consideră că cei mai puțin responsabili sunt utilizatorii de trotinete
- 70% consideră că cea mai gravă abatere care influențează negativ siguranța rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan, în timp ce 9% au nominalizat agresivitatea în trafic, iar 7% depășirea limitei legale de viteză
- 87% consideră că Poliţia ar trebui să fie mai fermă în aplicarea legislaţiei rutiere
- 74% spun că este nevoie de mai mulţi poliţişti pe străzi care să sancţioneze abaterile din trafic
- 57% se simt în siguranță în trafic, cu 9% mai mulți decât în 2018
În ultimele 6 luni, şoferii recunosc că:
- 39% au staţionat într-un loc nepermis
- 35% au condus deşi erau obosiţi
- 34% au mâncat la volan sau au făcut manevre riscante, apropiindu-se prea mult de maşina din faţă
- 25% au condus vorbind la telefonul mobil fără a utiliza hands-free.
- 3% au declarat că au condus, deşi au consumat alcool
Comparativ cu anii trecuți, a scăzut procentul șoferilor români care au condus sub influența alcoolului sub pretextul unei distanțe mici de parcurs cu mașina. 1 din 10 a recunoscut că a condus după ce a consumat băuturi alcoolice. Doar 1% au precizat că acest lucru s-a întâmplat în mod frecvent.
Berea e considerată a fi unul dintre cele mai uşoare tipuri de alcool, aproape un sfert dintre respondenţi apreciind că o bere sau mai puţin nu le-ar afecta capacitatea de a conduce.
„Derularea acestui studiu periodic ne ajută să avem o viziune mai clară asupra percepției și nevoilor participanților la trafic. Spre exemplu, anul acesta studiul ne-a confirmat necesitatea instalării camerelor de monitorizare a traficului, o acțiune pe care respondenții o încurajează și care face parte și din planurile noastre viitoare” a precizat comisarul-șef George Grigore de la Direcția Rutieră.
Chestionarul utilizat este o variantă modificată şi completată a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), aplicat până în prezent în mai multe state europene. Instrumentul a fost utilizat începând cu anul 1991 în Europa și aplicarea acestuia prezintă avantajul de a putea fi realizate comparații la nivel european.
În România, primul studiu privind atitudinile sociale față de risc în trafic a fost realizat în 2008, la inițiativa Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Studiul a fost reluat, pe baza unui chestionar actualizat, în anii 2010, 2014, 2018 și 2022. Ultimele două studii au fost realizate de agenția de cercetare sociologică Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries, Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității.
Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe desprealcool.ro în secțiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.