Cine poate opri măcelul de pe șoselele din România?

Niciun om politic nu pare a fi deranjat de faptul că țara noastră are cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană și că în fiecare an mor în jur de 2.000 de oameni în accidente rutiere.
Cine poate opri măcelul de pe șoselele din România?

Într-o singură zi, marți 3 august, au murit în două accidente rutiere 5 persoane. În ultima vreme au fost ciocniri în lanț pe A2, autostrada care leagă Bucureștiul de Constanța și alte trei persoane au murit într-un accident, în județul Bacău.

Circulația pe șoselele din România a devenit o loterie în ce privește siguranța.

Weekendul trecut am făcut o călătorie cu mașina personală la Cluj. La dus am ales traseul de pe Valea Prahovei, iar la întoarcere am făcut o oprire la Sibiu și am venit pe Valea Oltului.

Nu m-a deranjat aglomerația de pe unele porțiuni, mai ales pe DN1, în celebrul Comarnic, cât m-a șocat modul periculos și agresiv în care conduc mulți șoferi.

Am auzit de-a lungul timpului multe voci care susțin că, dacă am avea mai multe autostrăzi, numărul de accidente ar scădea. Posibil să fie adevărat, dar în această călătorie de 1.000 de kilometri, 225 i-am parcurs pe autostradă.

Personal, pericolul în ce privește siguranța familiei l-am resimțit a fi mai mare pe porțiunile de autostradă decât pe drumurile naționale.

Peste jumătate din șoferi circulau cu o viteză de 150 de kilometri la oră sau peste, depășind fără niciun stres limita legală. Depășirile “la mustață”, apropierea periculoasă de mașinile din față și flashurile au fost o prezență constantă pe traseu.

Această călătorie m-a făcut să mă gândesc dacă avem nevoie cu adevărat de autostrăzi atâta timp cât nu știm să le folosim.

Dar apoi mi-am dat seama că singura diferență dintre România și statele din vestul Uniunii Europene, unde se circulă civilizat și în siguranță, e că la noi, deși avem reguli, nimeni nu le respectă. 

Șoferii din Occident nu sunt cu mult mai responsabili, mai educați sau mai civilizați decât cei din România, dar diferența e făcută de amenzi, unele care se dau și nu sunt deloc mici.

La jumătatea lunii iulie, peste 50 de autoturisme au fost implicate într-un accident în lanț pe Autostrada Soarelui - Foto: Mediafax / Hepta.ro

În Elveția, am depășit viteza legală în localitate cu un kilometru/oră și am primit o amendă de 250 de franci elvețieni, venită prin poștă.

Avem un ministru de Interne, e vorba de Lucian Bode, care a adormit pe bancheta din spate în timp ce șoferul său a produs un accident din cauza vitezei excesive. Ar fi o minune ca el să încerce sau să-și asume ceva în ce privește siguranța traficului.

Mai mult, oamenii politici din România înțeleg prin siguranța traficului orice, dar nu amenzi și suspendarea permisului. 

Fac tot posibilul să descurajeze și să blocheze orice inițiativă legislativă de a mări amenzile, dar mai ales de a adopta legislația pentru monitorizare prin camere a traficului și amendarea celor care nu respectă regulile pe baza probelor video.

Aparatura există, în mare parte e și montată în multe orașe și pe drumuri publice, dar niciun partid sau formațiune nu-și asumă să adopte legea prin care șoferii care încalcă regulile de circulație să suporte consecințele pe baza probelor video. Și între timp mor oameni.

Poliția Rutieră e depășită de complexitatea traficului, de solicitări, e o instituție nefuncțională din cauza birocrației și a corupției, dar e bine că avem un minister al digitalizării pentru ca amenzile să se dea exact ca acum jumătate de secol.

Ultima amendă de circulație pe care am luat-o a fost pentru că nu am făcut la timp inspecția tehnică a mașinii. A durat 45 de minute pentru ca ofițerul de poliție care mă oprise să completeze formularul, să-mi dea o dovadă de circulație și un document pentru RAR (Registrul Auto Român) unde urma să fac verificarea mașinii ca să-mi recuperez talonul. 45 de minute după ceas.

Deci cât se mai ceartă cu contravenientul, unui agent de circulație îi ia cam o oră să dea o amendă. Dă opt amenzi dacă stă o zi pe autostradă, fără pauză, fără nimic. Asta da, eficiență.

În realitate, nicio formațiune politică nu-și asumă să rezolve problema siguranței traficului din România.

E o acțiune nepopulară, se pot pierde voturi și, în plus, legea se poate întoarce și împotriva aleșilor, mulți dintre ei având probleme cu respectarea regulilor.

Măcelul de pe drumurile publice e consecința corupției și a fricii celor aflați la putere.

În România, au murit 96 de persoane dintr-un milion de locuitori în accidentele rutiere din anul 2019, conform raportului pentru siguranța drumurilor, publicat de Comisia Europeană.

Pentru comparație, în Olanda, în același an, și-au pierdut viața în accidente rutiere 34 de persoane la un milion de locuitori, iar în Suedia, țara cu cele mai sigure drumuri, doar 22.

În anul 2020, când două luni circulația a fost, practic, interzisă din cauza măsurilor luate împotriva răspândirii pandemiei, 85 de persoane dintr-un milion au murit în accidentele rutiere din România, conform aceluiași raport.

Aceste cifre reci nu spun nimic despre familiile distruse, despre răniți, despre cei mutilați fizic și psihic și care, chiar dacă au supraviețuit, trebuie să sufere pentru tot restul vieții.

Frecvența accidentelor din această vară arată încă o dată dacă mai era nevoie că atât Guvernul, cât și majoritatea parlamentară trebuie să pună capăt măcelului de pe șosele, iar asta nu se poate face dormind pe bancheta din spate a mașinii de serviciu.  

Citiți și analiza: Jungla de pe autostrăzi. Nu avem, nu știm ce să facem pe ele

Iată detalii despre accidentele de marţi, 3 august:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇