O bună parte a politicienilor germani intenționează să le ofere protecție dezertorilor ruși. Dar multe aspecte juridice sunt încă neclare, iar cele mai importante căi de acces în Europa sunt blocate.
Apelurile din Rusia curg, povestește Wiebke Judith de la organizația Pro Asyl: „Oamenii se interesează cum să iasă din țară. De când a fost anunțată mobilizarea parțială în Rusia, suntem asaltați cu întrebări atât pe canalele noastre social media cât și în mod direct.”
Deocamdată consultanții Pro Asyl nu le pot da multe speranțe rușilor care vor să părăsească Federația. "Problema este: cum vor ajunge în Europa? Căile lor sunt foarte limitate, cu atât mai mult cu cât statele europene învecinate fac aproape imposibil accesul în UE pe cale terestră."
Estonia, Letonia, Lituania și Polonia nu vor deocamdată să le permită să intre. Doar prin Finlanda ar putea ajunge în Uniunea Europeană, numai că și guvernul de la Helsinki urmărește să le impună restricții.
Protecție pentru disidenți
În același timp, în Germania, reprezentanții marilor partide dau asigurări că disidenții și dezertorii ruși sunt bineveniți în Republica Federală și că de azil ar trebui să beneficieze inclusiv obiectorii de conștiință, cei care nu vor să intre în armată. Cel puțin așa vor social-democrații, ecologiștii și liberalii din coaliția de la Berlin (SPD, Grüne și FDP), cât și numeroși politicieni din alianța conservatoare (CDU/CSU) sau membri ai stângii (Die Linke).
"Este nevoie de un loc în care să se poată refugia", a declarat pentru DW ecologistul Robin Wagener. Și pentru Ucraina ar fi mai bine dacă rușii ar fugi de serviciul militar decât dacă ar intra în luptă. "Ar trebui să avem brațele deschise", a mai spus Wagener, nu numai pentru cei care refuză să participe la războiul din Ucraina. "Opoziția din Rusia trebuie să aibă și posibilitatea de a se refugia în Europa, pentru a putea acționa de aici în vederea stopării războiului, a doborârii dictatorului și a reconstruirii unei noi Rusii", a subliniat Wagener.
Coordonarea la nivel european
Se conturează deja o mișcare de retragere în Occident, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit. Partenerii europeni trebuie să ajungă la un acord în privința gestionării valului de ruși care își părăsesc țara. Este nevoie de o "soluție viabilă" în UE, pe care unii politicieni din coaliția de guvernare au cerut-o deja din primăvară. Totuși, în chestiunea migrației, UE a demonstrat rareori unitate în ultimii ani.
"Avem nevoie de căi de refugiere, nu de vorbe goale", spune Wiebke Judith de la organizația Pro Asyl. "Acum trebuie să fie clar ce opțiuni există concret pentru cetățenii din Rusia, nu doar să se spună că ar primi protecție dacă ar ajunge aici." Potrivit legislației în vigoare, opozanții ruși ar avea șanse să primească azil dacă ar ajunge în Germania, afirmă Judith. "Dar se pune întrebarea: cum pot dovedi asta? Ce condiții ar trebui îndeplinite?"
Puține cereri de azil până acum
Conform Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), anul acesta nu s-au înregistrat mult mai multe cereri de azil din partea cetățenilor ruși comparativ cu cele din 2021. Până acum au fost depuse doar 1.800 de dosare. În 2021 au fost aproximativ 2.300. Nici de la începutul războiului, din februarie, până acum nu au existat creșteri semnificative.
În cazul solicitanților de azil din Rusia, BAMF și-a modificat practica decizională încă din luna aprilie, astfel încât "obiecția de conștiință față de serviciul militar să fie un motiv de acordare a protecției", a informat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Maximilian Kall.
De la începutul invaziei ruse în Ucrainei, în luna februarie, 438 de cetățeni ruși – între care opozanți sau jurnaliști - au fost primiți în Germania din motive umanitare.
Dezertorii se bucură de protecție deplină
Reprezentanții BAMF se arată stupefiați de refuzul statelor baltice și al Poloniei sau Cehiei de a le permite accesul dezertorilor ruși. Dreptul european este valabil pentru toate țările UE. Conform unei decizii a Curții Europene de Justiție, din noiembrie 2020, dezertorii persecutați au, în principiu, dreptul la protecție deplină. Contextul a fost ambiguitatea juridică în cazul mai multor refugiați sirieni conscriși, cărora li s-a acordat azil conform jurisprudenței curții europene.
Conform purtătorului de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, partenerii europeni vor trebui să analizeze problema gestionării valului de dezertori ruși, în perioada imediat următoare. Membrii organizației Pro Asyl speră că nu se va rămâne la stadiul de "semnale politice" și că pentru oamenii din Rusia vor fi deschise rutele pe care se vor putea refugia în Europa.
Peter Hille, Volker Witting